EVENIMENTELE ASTRONOMICE ALE LUNII APRILIE 2024

Luna aprilie 2024 este o lună super-generoasă în evenimente astronomice, dintre care multe neobservabile pe cerul românesc și asta nu neapărat pentru că am traversa o perioadă cu nori și ploaie. Evenimentele astronomice importante trebuie a fi plasate și menționate, chiar și ulterior desfășurării lor. De pildă, pe 1 aprilie, mulți au rămas ”mască” aflând că se pregătește lansarea pe piață a primului teleportor, teleportator sau transportor cuantic, miniaturizat – la un preț foarte bun, care bate inflația!   Tot pe 1 aprilie, Galaxia Sombrero (M104 sau NGC4594 – cu mag.8,6) din constelația Fecioara, a fost bine plasată pentru observare dintr-un loc întunecat, între orele 22:56 – 03:56, atingând la miezul nopții cel mai înalt punct pe cer, cam 30° deasupra orizontului sudic. Galaxia spiralată Sombrero, situată la 28 milioane de ani lumină, cu diametrul de 82.000 ani lumină și având masa echivalentă cu 800 miliarde de mase solare, nu READ MORE … Continuare …

Noaptea Muzeelor 2017 la Complexul Astronomic Baia Mare – Sambătă 20 mai intre orele 18 si 24

Program de vizitare la EVENIMENTUL  Noaptea Muzeelor LA COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE – 20 MAI 2017: 18.00 – 24.00; INTRAREA LIBERĂ MAȘINA TIMPULUI: CĂLĂTORIE ÎN SPAȚIU ȘI TIMP PÂNĂ LA MARGINEA UNIVERSULUI CUNOSCUT 18.00 – 21.00 – Atelier educațional: Povestim despre extratereștri, îi desenăm și colorăm! Concurs de idei, cu premii; 18.24 – 24.00 Astro-Maratonul video-documentar: proiecții filme documentare cu tematică astronomică diversă; 18.00 – 24.00 Vizitarea expozițiilor deschise: Obiecte Messier, Sistemul Solar, Viața în Univers – Exoplanete: expoziție digitală multimedia; 18.00 – 21.00 Vizitarea Observatorului Astronomic. Ghidaj în viitor spre noul observator așa cum va arăta modernizat. 18.00 – 24.00 Spectacol (special) de planetariu: Unde este centrul Universului? (intrare la 18.00, 19.00, 20.00, 21.00, 22.00, 23.00, 24.00) 21.30 – 24.00 Observații Astronomice: Planeta Jupiter și stelele mai strălucitoare Spica, Arcturus, Vega; Pentru că Luna nu va estompa obiectele din cerul îndepărtat, este Noaptea Obiectelor Deep Sky! Parteneri: Asociația Team READ MORE … Continuare …

Proiectul de cartografiere a planetei Marte confirmă prezența apei din abundență. Cazul Hellas Planitia.

Diverse misiuni trimise pe Marte de către NASA și ESA au demonstrat în ultimii ani faptul că zone întinse ale planetei roșii au fost cândva acoperită cu apă. Acum, un efort ce combină toate datele misiunilor anterioare pe planeta vecină oferă o perspectivă mai largă asupra lui Marte, așa cum arăta în trecut. Pe Marte nu a existat apă, cel puțin în ultimul miliard de ani, explică experții, însă corpul planetei a reținut cumva importante rezerve de apă lichidă înainte ca orbita sa să se schimbe dramatic. Toată apa care odată acoperea suprafața planetei acum poate fi găsită la baza craterelor de mare adâncime, de-a lungul planetei precum și dedesubtul unei fâșii subțiri, insulare, de nisip din zona celor doi poli. Ultimele descoperiri au fost evidențiate de către Landerul Phoenix Mars în 2008. Experții știu de prezența apei pe Marte din datele geologice colectate de către roverele Spirit și Opportunity, READ MORE … Continuare …

ERIS: 6 ani de la descoperirea planetei de nota 10, care ar fi trebuit să se numească Xena şi a lunii sale, care s-ar fi putut numi Gabrielle!

Pe 5 ianuarie 2005 – o echipă condusă de astronomul Mike Brown a descoperit Eris, considerată la acel moment cea de-a zecea planetă a sistemului nostru solar. Astăzi știm chiar mai mult despre Eris! Eris, denumită formaș 136199 este cea mai mare dintre planetele pitice cunoscute din sistemul nostru solar și al nouălea corp ca mărime ce orbitează direct Soarele. Diametrul estimat al lui Eris este de 2300-2400 de km, fiind cu 27% mai masiv decât Pluto și având cam 0,27% din masa Terrei. Eris a fost pentru prima oară identificată în ianuarie 2005 de către o echipă condusă de Mike Brown la Observatorul Palomar, iar identitatea sa a fost verificată ulterior. Este un obiect trans-neptunian (TNO) nativ unei regiuni de spaţiu dincolo de Centura Kuiper, cunoscut sub numele de discul împrăştiat. Eris are o lună (un satelit natural), Dysnomia. Distanţa sa măsurată faţă de soare este în 2010 de READ MORE … Continuare …

Organizăm excursii de neuitat prin sistemul nostru solar!

Prin metoda asocierii fortuite putem ușor identifica Terra ca fiind casa noastră (iar noi, pământenii … o familie!), sistemul nostru solar – cartierul în care locuim, galaxia noastră ca fiind municipiul Calea Lactee … și așa mai departe! Din perspectiva casei noastre … să presupunem că nu a fost inventat curentul electric și … la lumina oscilantă, plină de umbre vesele și ciudate, totodată, a unui foc de tabără ne lăsăm mintea să fiarbă de întrebări! Cred că 1% dintre noi se va întreba dacă spațiul cosmic este un loc periculos! Alți 20% se vor întreba care este treaba cu antena aceea de satelit din curtea Planetariului Baia Mare. Ce face, la ce folosește? Îmi închipui că mai mult de 39% dintre noi avem toate calitățile unui turist: nu ne place să stăm prea mult acasă, ne place acțiunea, vrem să cunoaștem mai mult din ceea ce nu cunoaștem. Pentru READ MORE … Continuare …

Vernisaj cu surprize la Planetariul Baia Mare – ieri 18 mai 2010

Vernisajul expoziției ”Sistemul Solar” de la Planetariul Baia Mare, de ieri, 18 mai 2010 nu a fost unul fără surprize, iar una dintre acestea a purtat marca și impresiunea timpului coagulat în simțiri, în amintiri și în vibrații. Evocarea numelui unei mari personalități din istoria Complexului de Astronomie Populară Baia Mare, Găvrilă Tomoiagă, – prezent la datorie imediat după inagurarea instituției noastre, în 1969, dascăl și promotor de excepție al astronomiei până în 1994, când s-a stins din viață și și-a urmat drumul printre stelele pe care le-a iubit atât de mult,- a fost complinită de ”botezarea” cu numele său a noii săli multifuncționale a planetariului, în care este instalată expoziția permanentă ”Sistemul Solar”. Sala care îi poartă numele cândva era ”camera solară”, în care se făceau observații asupra soarelui prin întermediul unui celeostat polar de 120 mm. După revoluție, în această sală era proiectată o expoziție de astronomie și READ MORE … Continuare …