Junal de tabără științifică de vacanță pentru copii (ziua 6) la Complexul Astronomic Baia Mare

AVENTURA CUNOAȘTERII LA PLANETARIU: ȘTIINȚA LA ÎNDEMÂNA COPIILOR

Ziua de miercuri a reliefat impactul negativ al poluării luminoase asupra astronomiei observaționale, asupra sănătății umane și habitatului natural al viețuitoarelor nocturne. În cupola planetariului, dl. prof. Ioan Bob a simulat efectele poluării luminoase, iar copiii au observat că lumina artificială abundentă din inima orașelor moderne, încărcate cu reclame luminoase nocturne și un iluminat urban conceput să proiecteze lumina artificială și în lateral, generează o zonă de ceață luminoasă ce se interpune între ochiul uman și luminile naturale sosite din galaxie de la mii sau zeci de mii de ani lumină depărtare. Poluarea spațiului cosmic de către om a fost și aceasta o temă generică a acestei zile, întrucât cursa pentru cucerirea spațiului cosmic din secolul trecut și numărul uriaș de sateliți prezenți pe orbita terestră, cu durată destul de mică de funcționare, au condus la dezvoltarea unui nor orbital de resturi, fragmente, componente ale vechilor sisteme, un fel de muzeu ”vivant” pe orbita Terrei, care amintește eforturile de depășire a granițelor cunoașterii: un ”muzeu” al deșeurilor spațiale. Nu este un muzeu adevărat pentru că nimeni nu realizează ghidaje, și nu există măsuri de protecție. Iar aceste resturi sunt de fapt niște bolizi mai mici sau mai mari, care se deplasează cu viteze de zeci de mii de kilometri pe oră, pânând în pericol securitatea misiunilor prezente în spațiu sau cele ce vor fi lansate.

A urmat joaca de-a robotica din lemn. Dl. prof. Andrei Avram a venit cu jucării tehnice interactive noi, pe care copiii nu le-au mai ”jucat”, cum ar fi un roboțel din lemn cu principiu microhidraulic în cuplu și un ciocan hidraulic acționat prin curgerea apei sau nisipului pe o morișcă cu cupe de lemn. Această zi a fost declarată de ”excelentă”, iar minunatele jucării tehnice interactive, miniaturi simplificate, tangibile și acționate manual, sunt numite ”invenții”, de către copii, iar din punctul nostru de vedere … chiar sunt invenții, pentru că pot într-un fel intuitiv demonstra copiilor la orice vârstă niște principii de funcționare ale unor mecanisme complexe ce sunt loc comun, însă ar fi extrem de greu de explicat în … cuvinte.

Ciprian Crișan


Jurnal de tabara de vară - ziua 6
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu

Jurnal de Tabără științifică la Complexul Astronomic Baia Mare (zilele 3 și 4)


Această prezentare necesită JavaScript.


Prima săptămână de tabără aproape s-a încheiat și, atât noi, cât și tinerii participanți, nici nu ne-am dat seama cât de repede a trecut. Știința înseamnă teorie verificabilă în practică, iar demonstrațiile interactive constituie punctul forte al taberei noastre. Și joaca, desenul, avioanele … în pauze. Ar fi multe de spus …

Joi demonstrația a oferit aplicații ale forței aburului și prezentarea unor elemente de optică, ce pot fi asimilate valoarea invenției opticii astronomice, medicale și de navigație. Inventarea și utilizarea opticii astronomice acum 4 secole a însemnat debutul științei moderne, așa cum o cunoaștem, și un ochi de 300 de ori mai puternic cu care am putut privi în cosmos, în sistemul nostru solar și apoi … mult mai departe. ”Joaca” cu mecanismul rotativ din lemn, propulsat prin vibrație aplicată inteligent … i-a convins pe copii de faptul că unele lucruri, simple la prima vedere, sunt de fapt mecanisme cu principii complexe de funcționare, aplicate prin ingeniozitate și inventivitate.

Grupa celor mai mari, de la ora 12.00 au fost întâmpinați de domnul prof. Lucian Stoian, de la Centrul de Excelență în Astronomie al Liceului V.Lucaciu, cu o expunere și prezentare video a unor observații astronomice de tabără, cu abordarea sistemului nostru solar din perspectiva mecanicii cerești și a structurii sale, pornind de la Soare și cu prezentarea câtorva obiecte din cerul de adâncime.

Ziua de Vineri a adus o abordare … diferită. Timbrele cu tematică astronomică sunt simboluri ce marchează sau celebrează diverse etape și momente în dezvoltarea astronomiei, astrofizicii, aeronauticii, astronauticii ș.a.m.d, pe scurt punctează evoluția înțelegerii noastre asupra universului. Dl. prof. Avram, după ce noi am prezentat colecția de timbre a Complexului Astronomic Baia Mare, a oferit copiilor o viziune generică, intuitivă asupra valorii mărcilor poștale pentru civilizația modernă. Imagologia acestor petice de hârtie este extrem de fascinantă și de complexă, iar copiii au putut ține în mânuțe timbre, fișe tematice cu timbre și au putut consulta cataloage de timbre. După o pauză de joacă, au putut vedea cu ochii lor cum poate fi creată sau realizată o jucărie tehnică interactivă. La urmă, racheta cu apă, și de această dată fără parașută, a fost lansată … de câte ori a fost posibil, până la sfârșitul programului. De la ora 12.00 grupa celor mai mari a fost întâmpinată de domnul profesor Lucian Stoian, care a propus o temă aplicată interesantă, măsurarea distanțelor în Univers. De ce, cum și cu ce? De la ora 13.00, grupa a II-a urmează să cupleze atenția spre experimente și demonstrații științifice. Am auzit că nu vor pleca acasă cu mana goală, ci că vor primi o jucărie! 🙂 Inițial, în această seară am fi dorit să facem observații astronomice pentru părinți și copii. Însă, vremea pe ore ne arată că între 21.00 și 24.000 vor fi nori pe cer și șansele de ploaie sunt mari. Așa că … reprogramăm pe săptămâna viitoare. Vom reveni cu mai multe imagini!

Ciprian Crișan


Jurnal de tabara de vară - zilele 3 si 4
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu

Jurnal de Tăbără științifică de Vacanță la Complexul Astronomic Baia Mare (I)

Programul Astromania derulat la Complexul Astronomic Baia Mare are înscriși la această ediție, a treia, peste 80 de copii, împărțiți în două grupe. Așteptările lor sunt uriașe și vom încerca să găsim răspuns la toate întrebările și dorințele copiilor.

Marți, în prima zi de tabără științifică, am povestit nici mai mult, nici mai puțin – decât despre Big-Bang, despre expansiunea accelerată a Universului și despre cum ar arăta un balon umflat având desenate 100 de miliarde de puncte roz (acestea sunt galaxiile din Universul observabil). Am demontat un spinner, o jucărie giroscopică la modă, care reușește să-i smulgă pe copii de lângă tablete, smartphone-uri și computere, pentru a ajunge la rulmentul care, pentru epoca industrială veche, a mașinilor, a reprezentat echivalentul inventării roții in timpuri imemoriale. Interactiv am discutat și despre sistemul nostru solar și poziția privilegiată a Terrei în această structură cosmică. Am găsit destul timp pentru a viziona și un film 3d educațional, prezentând sistemul solar, în noua sală Kinematronic, dedicată activităților educaționale speciale. Telescopul cu filtru solar a fost, de asemenea utilizat, pentru observații asupra Soarelui.

Miercuri, în a doua zi de tabără științifică de vacanță, aventura cosmică a început cu o ”pauză” recreativă cu desene animate amuzante, apoi cu o călătorie fascinantă printre stele, în cupola planetariului, povestind despre sistemul solar și despre constelațiile emisferei nordice și celei sudice. Mașina Spațiu-Timpului, ne-a purtat în trecut și în viitor, la polul nord și polul sud al Pământului, de unde am privit cerul înstelat cu uimire și curiozitate de copii.

Apoi a început cu adevărat … distracția. Colaboratorul nostru, Andrei Avram – muzeolog și expert în concepție și realizare jucării tehnice interactive, pentru demonstrarea unor principii științifice, le-a oferit copiilor o demonstrație a forței cinetice generate de abur și apoi, ”racheta propulsată de apă” s-a înălțat spre cer de zeci și zeci de ori, acționată de o pompă cu dop care a aplicat presiunea aerului asupra unei sticle cu apă.

Experimentele științifice interactive vor continua și în următoarele zile! Asigurăm părinții că aceste experimente sunt total inofensive și ultra-distractive. Vom reveni!

Ciprian Crișan


Jurnal de tabara de vară - zilele 1 si 2
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu

GHIDUL PLANETELOR STRĂLUCITOARE ȘI EVENIMENTELE ASTRONOMICE ALE LUNII IUNIE 2017

În luna iunie 2017, două dintre cele cinci planete strălucitoare sunt vizibile pe cerul de seară: Jupiter și Saturn. Venus se află pe cerul de dimineață iar Marte și Mercur nu sunt ușor de surprins în strălucirea Soarelui.


Din seria celor cinci planete strălucitoare, trei dintre acestea sunt ușor de observat în luna iunie 2017: Jupiter, Saturn și Venus. Venus răsare înaintea Soarelui și atinge cea mai mare elongație – cel mai îndepărtat punct față de Soare pe cer – în ziua de 3 iunie 2017. Planetele Marte și Mercur vor fi dificil de surprins în această lună pe cerul de afară, însă cupola planetariului, manevrând mașina timpului, vom putea surprinde și acești ”rătăcitori”. Deci, Marte este adâncit profund în strălucirea solară a amurgului. Mercur trece în spatele Soarelui în Iunie, fiind în tranziție dinspre cerul de dimineață către cerul de seară.

21 IUNIE 2017 – Solstițiul de vară survine la ora 07:25. Polul Nord al Pământului va fi înclinat către Soare, care va atinge cea mai nordică poziție a sa pe cer și se va afla direct deasupra Tropicului Racului la latitudinea de 23,44 grade nord. Aceasta este prima zi de vară în Emisfera Nordică a Terrei și prima zi de iarnă (Solstițiul de Iarnă) în Emisfera Sudică a Pământului.

Surse: www.timeanddate.com, www.seasky.org, www.earthsky.org.

Ciprian Crișan


Evenimentele astronomice ale lunii iunie 2017
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu

ZILELE MARAMUREȘULUI 2017 LA COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE

ZILELE MARAMUREȘULUI 2017 LA COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE

În perioada 18-23 mai 2017, în cadrul evenimentului ”Zilele Maramureșului – Haida, hai în Maramureș”, Complexul Astronomic Baia Mare este înscris cu mai multe activități nominale. Astfel în zilele de 18, 19, 20, 21 mai, la cerere și dacă vremea este favorabilă, participanții la Zilele Maramureșului beneficiază de observații astronomice gratuite asupra Soarelui, în intervalul orar 11.00 – 14.00.

De asemenea, Sâmbătă, 20 mai, între orele 14.00 – 17.00, în condiții favorabile de vreme, telescopul solar va fi mutat la Aeroportul Internațional Baia Mare, unde vor fi realizate observații astronomice gratuite asupra Soarelui.

Sâmbătă este și Noaptea Europeană a Muzeelor, un eveniment cu acces gratuit la care vă așteptăm între orele 18.00 – 24.00 cu multiple activități interesante, spectacole de planetariu, expoziții și observații astronomice.

Iar, Miercuri, 23 mai 2017, sărbătorim ZIUA CONSTELAȚIILOR ROMÂNEȘTI TRADIȚIONALE, cu lecturi publice, demonstrații și povestea cerului.

Vă așteptăm cu drag!

Complexul Astronomic Baia Mare


Zilele Maramureșului la Complexul Astronomic Baia Mare
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu

TRECERI ISS VIZIBILE PE CERUL BĂIMĂREAN (MAI 2017)

TRECERI ISS VIZIBILE PE CERUL BĂIMĂREAN (MAI 2017)

Locație: Baia Mare – Complexul Astronomic Baia Mare – 47,6579°N / 23,5637°E;

Orbită: 401 x 409 km, 51.6° (Epocă: 04 MAI 2017);

În perioada 1 MAI – 7 MAI 2017 nu sunt treceri vizibile.

Clic pe dată pentru a primi o hartă stelară și alte detalii ale trecerii.


Dată Magnitudine Start Cel mai înalt punct Sfârşit
(mag) Timp Alt. Az. Timp Alt. Az. Timp Alt. Az.
7 mai. -1,6 04:54:52 10° S 04:57:05 17° SE 04:59:19 10° E
9 mai. -2,7 04:46:43 14° SSV 04:49:03 34° SE 04:52:03 10° ENE
10 mai. -2,1 03:56:29 20° SSE 03:57:03 21° SE 03:59:35 10° E
11 mai. -1,1 03:06:11 11° ESE 03:06:11 11° ESE 03:06:33 10° ESE
11 mai. -3,7 04:38:49 18° SV 04:41:05 67° SSE 04:44:21 10° ENE
12 mai. -3,2 03:48:28 37° S 03:48:58 40° SSE 03:52:05 10° ENE
13 mai. -1,8 02:58:03 20° ESE 02:58:03 20° ESE 02:59:40 10° E
13 mai. -3,7 04:30:41 16° VSV 04:33:11 71° NVN 04:36:28 10° ENE
14 mai. -3,9 03:40:13 50° SV 03:40:58 79° SSE 03:44:15 10° ENE
15 mai. -2,7 02:49:42 36° E 02:49:42 36° E 02:51:59 10° ENE
15 mai. -3,0 04:22:20 11° V 04:25:19 48° NVN 04:28:31 10° ENE
16 mai. -1,1 01:59:09 13° E 01:59:09 13° E 01:59:35 10° E
16 mai. -3,5 03:31:46 33° V 03:33:00 63° NVN 03:36:16 10° ENE
16 mai. -2,5 05:06:42 10° VNV 05:09:49 39° N 05:12:56 10° ENE
17 mai. -3,6 02:41:10 65° ENE 02:41:10 65° ENE 02:44:01 10° ENE
17 mai. -2,5 04:14:19 10° VNV 04:17:27 40° N 04:20:35 10° ENE
18 mai. -1,7 01:50:30 21° ENE 01:50:30 21° ENE 01:51:45 10° ENE
18 mai. -2,8 03:23:07 20° VNV 03:25:05 45° N 03:28:16 10° ENE
18 mai. -2,6 04:58:47 10° VNV 05:01:57 44° N 05:05:06 10° E
19 mai. -3,3 02:32:23 53° NV 02:32:43 57° NVN 02:35:59 10° ENE
19 mai. -2,4 04:06:26 10° VNV 04:09:33 39° N 04:12:41 10° ENE
20 mai. -2,6 01:41:35 36° ENE 01:41:35 36° ENE 01:43:41 10° ENE
20 mai. -2,4 03:14:11 11° VNV 03:17:09 39° N 03:20:16 10° ENE
20 mai. -3,2 04:50:43 10° VNV 04:53:58 60° NNE 04:57:12 10° E
21 mai. -1,4 00:50:40 15° ENE 00:50:40 15° ENE 00:51:22 10° ENE
21 mai. -2,6 02:23:16 25° VNV 02:24:44 43° N 02:27:54 10° ENE
21 mai. -2,7 03:58:24 10° VNV 04:01:36 47° NNE 04:04:46 10° E
22 mai. -3,1 01:32:07 50° NVN 01:32:20 52° NVN 01:35:33 10° ENE
22 mai. -2,5 03:06:02 10° VNV 03:09:11 40° N 03:12:19 10° ENE
22 mai. -3,9 04:42:35 10° VNV 04:45:52 84° SSV 04:49:08 10° ESE
23 mai. -3,4 00:40:24 59° NNE 00:40:24 59° NNE 00:43:14 10° ENE
23 mai. -2,4 02:13:36 10° VNV 02:16:44 39° N 02:19:51 10° ENE
23 mai. -3,5 03:50:15 10° VNV 03:53:32 67° NNE 03:56:47 10° ESE
23 mai. -2,2 22:09:31 10° S 22:11:33 15° SE 22:13:35 10° E
23 mai. -4,0 23:44:19 10° VSV 23:47:36 81° SSE 23:50:54 10° ENE
24 mai. -2,5 01:21:07 10° V 01:24:17 41° N 01:27:25 10° ENE
24 mai. -2,9 02:57:54 10° VNV 03:01:08 50° NNE 03:04:20 10° E
24 mai. -3,5 04:34:27 10° VNV 04:37:37 44° SSV 04:40:45 10° SE
24 mai. -3,7 22:52:06 10° SV 22:55:18 50° SSE 22:58:30 10° ENE
25 mai. -2,8 00:28:37 10° V 00:31:50 48° NVN 00:35:02 10° ENE
25 mai. -2,5 02:05:32 10° VNV 02:08:41 42° N 02:11:49 10° E
25 mai. -4,0 03:42:02 10° VNV 03:45:19 73° SSV 03:48:35 10° ESE
25 mai. -3,0 22:00:07 10° SSV 22:03:03 30° SE 22:06:00 10° E
25 mai. -3,3 23:36:07 10° V 23:39:24 62° NVN 23:42:40 10° ENE
26 mai. -2,4 01:13:04 10° VNV 01:16:12 39° N 01:19:20 10° ENE
26 mai. -3,7 02:49:40 10° VNV 02:52:58 75° NNE 02:56:14 10° ESE
26 mai. -2,6 04:26:32 10° V 04:29:11 23° SV 04:31:49 10° SSE
26 mai. -3,9 22:43:41 10° VSV 22:46:59 88° NVN 22:50:18 10° ENE
27 mai. -2,4 00:20:33 10° VNV 00:23:42 40° N 00:26:50 10° ENE
27 mai. -3,1 01:57:18 10° VNV 02:00:33 55° NNE 02:03:46 10° E
27 mai. -3,4 03:33:53 10° VNV 03:36:58 37° SV 03:40:00 10° SE
27 mai. -3,8 21:51:23 10° SV 21:54:38 59° SSE 21:57:53 10° ENE
27 mai. -2,6 23:28:01 10° V 23:31:12 45° N 23:34:24 10° ENE
28 mai. -2,7 01:04:53 10° VNV 01:08:04 44° N 01:10:55 12° E
28 mai. -2,8 02:41:24 10° VNV 02:43:26 33° V 02:43:26 33° V
28 mai. -3,1 22:35:28 10° V 22:38:43 56° NVN 22:41:58 10° ENE
29 mai. -2,4 00:12:26 10° VNV 00:15:33 40° N 00:18:41 10° ENE
29 mai. -3,5 01:48:59 10° VNV 01:51:43 58° VNV 01:51:43 58° VNV
29 mai. -2,4 23:19:53 10° VNV 23:23:02 39° N 23:26:09 10° ENE
30 mai. -3,4 00:56:34 10° VNV 00:59:50 60° NNE 01:00:30 47° ENE
30 mai. -2,5 22:27:19 10° V 22:30:29 43° N 22:33:39 10° ENE
31 mai. -2,8 00:04:08 10° VNV 00:07:21 47° NNE 00:09:29 18° E
31 mai. -2,0 01:40:39 10° VNV 01:42:05 23° V 01:42:05 23° V
31 mai. -2,5 23:11:38 10° VNV 23:14:47 41° N 23:17:56 10° ENE
1 iun. -3,8 00:48:10 10° VNV 00:51:09 70° V 00:51:09 70° V
1 iun. -2,4 22:19:05 10° VNV 22:22:13 39° N 22:25:21 10° ENE
1 iun. -3,6 23:55:43 10° VNV 23:59:01 67° NNE 00:00:17 33° E
2 iun. -1,2 01:32:27 10° V 01:32:53 13° V 01:32:53 13° V
2 iun. -3,0 23:03:15 10° VNV 23:06:29 50° NNE 23:09:26 12° E

Trecerea Stației Spațiale Internaționale este vizibilă doar în condițiile unui cer senin.

Sursa: http://www.heavens-above.com

Resurse:

http://iss.astroviewer.net

http://www.issabove.com

http://www.isstracker.com

”MAREA PATĂ RECE” DE PE JUPITER ESTE DE DOUĂ ORI MAI MARE DECÂT PLANETA MARTE

”MAREA PATĂ RECE” DE PE JUPITER ESTE DE DOUĂ ORI MARI MARE DECÂT PLANETA MARTE

Cei mai mulți dintre noi au auzit desigur despre ”Marea Pată Roșie”, o furtună pe Jupiter care are de trei ori dimensiunea Terrei și care durează de mai multe secole. Astronomii britanici au descoperit acum un sistem meteo special numit ”Marea Pată Rece”, cu o dimensiune estimată de 110 milioane de mile pătrate.

Chiar dacă nu este la fel de mare ca geamăna sa, Marea Pară Rece este mult mai mare decât suprafața terestră neacoperită de apă (57,5 milioane mile pătrate). Este de două ori mai mare decât Marte și de patru ori mai mare decât Mercur.

Marea Pată Rece a fost observată prin intermediul Spectrografului Echelle IR Criogenic de înaltă rezoluție (instrumentul CRIRES), un scanner foarte puternic atașat Telescopului VLT (Very Large Telescope) al Observatorului Sudic European din Chile.

Spre deosebire de Marea Pată Roșie, Marea Pată Rece este situată mult deasupra suprafeței planetare a lui Jupiter, în termosferă. Așa cum sugerează și numele său, este mult mai rece decât atmosfera din jur, cu o temperatură către 200 Kelvin (-73 grade Celsius).

”Este prima dată când o caracteristică meteo din atmosfera înaltă a lui Jupiter a fost observată, în afara aurorei strălucitoare a planetei”, a spus într-o declarație conducătorul studiului Tom Stallard, profesor asociat de astronomie planetară de la Universitatea Leicester.

”Marea Pată Rece este mult mai volatilă decât Marea Pată Roșie – ale cărei modificări sunt lente, schimbându-și dramatic forma și dimensiunea de-a lungul a numai câteva zile și săptămâni, însă a reapărut timp de 15 ani, după datele pe care am reușit să le analizăm. Aceasta sugerează că se reformează continuu, iar ca rezultat ar ptea di la fel de veche precum aurora pe care o formează, așadar o vârstă de mai multe mii de ani.”

Atunci când vântul solar interacționează cu magnetosfera unei planete, acesta excită particulele magnetice. Această energie interacționează apoi cu particulele de gaz și provoacă apariția pe cer a unor culori luminoase, fenomen cunoscut sub denumirea de auroră. Aurora boreală de la Polul Nord terestru este probabil cea mai cunoscută asemenea instanță a fenomenului.

Însă aurorele se pot produce pe orice planetă care orbitează o stea și care are magnetosferă. Jupiter deține cea mai puternică magnetosferă din sistemul nostru solar, fiind de 10 ori mai puternică decât cea a Terrei. Aceasta permite apariția multor aurore conectate cu Jupiter, însă multe dintre acestea rămân invizibile pe pe Terra, datorită atmosferei gazoase dense a lui Jupiter.

Echipa lui Stallard consideră că Marea Pată Rece identificată în atmosfera superioară a lui Jupiter reprezintă un efect secundar al aurorei. Atunci când particulele din magnetosfera gigantului gazos sunt excitate, acestea încep să se deplaseze mult mai rapid. Rotația lui Jupiter (cea mai rapidă planetă din Sistemul Solar, cam de 28 de ori mai repede decât Terra) trimite aceste particule energizate rachetate către poli și în exterior către termosferă. Aceasta creează un buzunar gol și rece, așadar Marea Pată Rece.

”Observațiile și modelările asupra atmosferei înalte de pe Terra au arătat că, pe termen scurt, pot exista modificări în temperatura și densitatea atmosferei de înălțime”, a spus Stallard.

”Cele două mari diferențe (între Terra și Jupiter) sunt următoarele: în primul rând, aurora terestră prezintă modificări substanțiale cauzate de activitatea solară, în timp ce aurora Jupiteriană este dominată de gazele satelitului său vulcanic Io, care este relativ încet și stabil; în al doilea rând, valurile atmosferice generate de aurora terestră pot conduce căldura de-a lungul și de-a latul întregii planete, în timp ce rotația foarte rapidă a lui Jupiter captează această energie în apropierea polilor.”

Sursa: Sputniknews.com, Credit foto: NASA, Jason Major, via Sputnik.
Traducere și adaptare: Ciprian Crișan
Citește originalul în engleză AICI


Marea pată rece de pe Jupiter este de două ori mai mare decât Marte
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu

GHIDUL PLANETELOR VIZIBILE ȘI AL EVENIMENTELOR ASTRONOMICE DIN LUNA APRILIE 2017

GHIDUL PLANETELOR VIZIBILE ȘI AL EVENIMENTELOR ASTRONOMICE DIN LUNA APRILIE 2017

Cu planeta Venus părăsind acum scena cerului vestic de seară, ne direcționăm atenția după apus către est – pentru observarea noului Luceafăr de seară, o planetă luminoasă, cu totul diferită: prea-puternicul Jupiter.

Un succesor de seamă al strălucitoarei Venus, Jupiter va deveni în cele ce urmează noul Luceafăr de Seară, care va predomina cerul de noapte al primăverii și verii. Între timp, deasupra vestului vom surprinde planeta Marte cu o strălucire mai redusă, iar în prima decadă a lui Aprilie, Mercur se va arăta destul de luminos dedesubtul și la dreapta lui Marte. Saturn răsare la miezul nopții iar la apariția zorilor va atinge cel mai înalt punct în sud și – precum Venus, rezidentă acum pe cerul de dimineață – realizează un salt în câmpul nostru vizual deasupra orizontului estic.

Evenimente astronomice notabile

1 aprilie 2017 – Mercur la Marea Elongație Estică. Planeta Mercur ajunge la marea elongație estică, de 19 grade în raport cu Soarele. Este momentul optim pentru a vedea planeta Mercur, întrucât se va afla la cel mai înalt punct al său deasupra orizontului pe cerul de seară. Căutați această planetă jos, pe cerul vestic, imediat după apusul Soarelui.

7 aprilie 2017 – Jupiter la Opoziție. Planeta gigant va atinge cea mai mare apropiere de Terra, iar fața sa va fi iluminată în întregime de către Soare. Jupiter va fi mai strălucitor decât în orice altă perioadă a anului și va fi vizibil întreaga noapte. Este momentul optim pentru astro-fotografierea planetei și a sateliților săi. Un telescop de putere medie ar putea fi capabil să vă arate unele detalii din benzile cu nori ale planetei.

11 aprilie 2017 – Lună Plină. Luna va fi situată în partea opusă Terreim față de Soare, iar discul lunar va fi luminat în întregime, așa cum poate fi observat de pe Terra.

22-23 aprilie 2017 – Dușul meteoric al Lyridelor. Lyridele sunt un curent meteoric mediu, producând în mod obișnuit cam 20 meteori pe oră, la vârf. Acest duș este produs de particulele de praf lăsate în urmă de cometa C/1861 G1 Thatcher, descoperită în 1861. Dușul meteoric se afirmă anual în perioada 16 – 25 aprilie, dar vârful său este atins în noaptea de 22, respectiv dimineața de 23 aprilie. Acești meteori pot produce uneori dâre de praf luminoase ce pot dura câteva secunde bune. Cel mai bun moment pentru a observa acești meteori este miezul nopții, dintr-o locație întunecată. Meteorii vor radia dinspre constelația Lyra, însă vor apărea pretutindeni pe cer.

26 aprilie 2017 – Lună Nouă. Luna va fi situată de aceeași parte a Terrei, față de Soare și nu va fi vizibilă pe cerul de noapte. Această fază survine la ora 12:17 UTC. Momentul optim este pentru a privi prin telescoape obiecte deepsky, precum galaxii și roiuri stelare, în absența interferenței luminii lunare.

29 aprilie 2017 – Ziua Internațională a Astronomiei. Reprezintă un eveniment anual intenționat să faciliteze interacțiunea dintre publicul larg și profesioniști, grupuri de specialitate și amatori entuziaști ai astronomiei. Tema zilei astronomiei este „Bringing Astronomy to the People”, iar în această zi cluburile astronomice și alte organizații din lumea întreagă vor organiza evenimente speciale. Puteți afla detalii privind evenimentele speciale locale, contactând clubul local sau planetariul din raza în care locuiți.

Sursa: Space.com, Seasky.org

Traducere și adaptare: Ciprian Crisan


Evenimentele astronomice ale lunii aprilie 2017
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu

Treceri ISS vizibile pe CERUL BĂIMĂREAN (MARTIE 2017)

iss2017

Treceri ISS vizibile pe CERUL BĂIMĂREAN (MARTIE 2017)

Locație: Baia Mare – Complexul Astronomic Baia Mare – 47,6579°N / 23,5637°E

Orbită: 400 x 409 km, 51.6° (Epocă: 04 MARTIE)

Clic pe dată pentru a primi o hartă stelară și alte detalii ale trecerii.

 

Data Strălucire  Start Cel mai înalt punct   Sfârșit
(mag) Ora Alt. Az. Ora Alt. Az. Ora Alt. Az.
04 Mar -1.7 05:56:19 10° SSW 05:59:18 32° SE 06:02:19 10° E
05 Mar -1.0 05:05:56 16° S 05:07:14 19° SE 05:09:43 10° E
06 Mar -0.2 04:16:02 11° ESE 04:16:02 11° ESE 04:16:26 10° ESE
06 Mar -3.0 05:48:42 16° SW 05:51:10 63° SSE 05:54:27 10° ENE
07 Mar -2.3 04:58:41 37° SSE 04:58:59 38° SE 05:02:05 10° ENE
08 Mar -0.4 04:08:34 16° E 04:08:34 16° E 04:09:33 10° E
08 Mar -3.3 05:41:13 24° WSW 05:43:05 75° NNW 05:46:24 10° ENE
09 Mar -3.1 04:51:01 69° ESE 04:51:01 69° ESE 04:54:06 10° ENE
10 Mar -0.4 04:00:46 17° E 04:00:46 17° E 04:01:44 10° ENE
10 Mar -2.8 05:33:25 25° WNW 05:35:02 50° NNW 05:38:17 10° ENE
11 Mar -2.8 04:43:06 57° NNE 04:43:06 57° NNE 04:45:58 10° ENE
11 Mar -2.3 06:16:19 10° WNW 06:19:28 39° N 06:22:37 10° ENE
12 Mar -0.3 03:52:45 17° ENE 03:52:45 17° ENE 03:53:38 10° ENE
12 Mar -2.4 05:25:23 23° WNW 05:27:00 41° N 05:30:11 10° ENE
13 Mar -2.3 04:35:01 43° NNE 04:35:01 43° NNE 04:37:47 10° ENE
13 Mar -2.4 06:08:14 10° WNW 06:11:25 43° N 06:14:37 10° E
14 Mar -0.2 03:44:37 16° ENE 03:44:37 16° ENE 03:45:25 10° ENE
14 Mar -2.3 05:17:15 22° NW 05:18:57 39° N 05:22:06 10° ENE
15 Mar -2.1 04:26:52 38° NNE 04:26:52 38° NNE 04:29:37 10° ENE
15 Mar -2.8 06:00:01 10° WNW 06:03:18 57° NNE 06:06:34 10° E
16 Mar -0.1 03:36:28 15° ENE 03:36:28 15° ENE 03:37:10 10° ENE
16 Mar -2.5 05:09:06 23° NW 05:10:50 45° N 05:14:02 10° E
17 Mar -2.0 04:18:44 38° NNE 04:18:44 38° NNE 04:21:29 10° ENE
17 Mar -3.3 05:51:43 10° WNW 05:55:02 90° N 05:58:21 10° ESE
18 Mar 0.0 03:28:24 14° ENE 03:28:24 14° ENE 03:28:57 10° ENE
18 Mar -3.0 05:01:03 28° NW 05:02:37 63° NNE 05:05:54 10° E
19 Mar -2.0 04:10:47 41° NE 04:10:47 41° NE 04:13:21 10° E
19 Mar -3.0 05:43:26 10° WNW 05:46:38 49° SSW 05:49:50 10° SE
20 Mar 0.1 03:20:35 11° ENE 03:20:35 11° ENE 03:20:45 10° E
20 Mar -3.4 04:53:15 41° WNW 04:54:15 79° SSW 04:57:33 10° ESE
21 Mar -1.6 04:03:11 32° E 04:03:11 32° E 04:05:06 10° ESE
21 Mar -2.1 05:35:50 13° W 05:38:03 25° SW 05:40:49 10° SSE
22 Mar -2.8 04:45:56 41° SSW 04:45:56 41° SSW 04:48:52 10° SE
23 Mar -0.5 03:56:13 13° SE 03:56:13 13° SE 03:56:37 10° SE
23 Mar -1.3 05:28:54 12° SW 05:29:18 13° SW 05:30:50 10° SSW
24 Mar -0.7 04:39:26 11° S 04:39:26 11° S 04:39:38 10° S
27 Mar -1.7 21:14:51 10° SSW 21:16:36 20° SSE 21:16:36 20° SSE
28 Mar -1.4 20:23:26 10° SSE 20:25:11 14° SE 20:26:58 10° ESE
28 Mar -2.0 21:57:56 10° WSW 21:59:52 33° SW 21:59:52 33° SW
29 Mar -3.0 21:05:33 10° SW 21:08:41 45° SSE 21:10:10 25° E
29 Mar -0.6 22:41:58 10° W 22:42:51 17° W 22:42:51 17° W
30 Mar -3.1 21:49:17 10° WSW 21:52:32 66° NNW 21:52:55 59° NNE
31 Mar -3.4 20:56:41 10° WSW 20:59:56 85° SSE 21:02:48 13° ENE
31 Mar -1.3 22:33:29 10° WNW 22:35:27 29° NW 22:35:27 29° NW
01 Apr -2.4 21:40:45 10° W 21:43:55 46° NNW 21:45:12 29° NE
01 Apr 0.1 23:17:37 10° WNW 23:17:50 12° WNW 23:17:50 12° WNW

 

Trecerea Stației Spațiale Internaționale este vizibilă doar în condițiile unui cer senin.

Sursa: http://www.heavens-above.com

Resurse:

http://iss.astroviewer.net

http://www.issabove.com

http://www.isstracker.com

 

Ciprian Crișan

 

EVENIMENTE ASTRONOMICE NOTABILE ÎN LUNA MARTIE 2017

sistemul-solar

EVENIMENTE ASTRONOMICE NOTABILE ÎN LUNA MARTIE 2017

1 Martie

Luna și planeta Marte – apropiere la numai 4°07′. Vârsta Lunii – 3 zile. Perechea va deveni vizibilă către ora 18.28, pe măsura lăsării amurgului, la 34 grade deasupra orizontului sud-vestic. Vor călători împreună spre orizont, apunând la 3 ore și 51 de minute după apusul Soarelui, la 21.59. Luna va avea magnitudinea de -10,6, iar Marte 1,3 – ambele obiecte fiind în constelația Pisces. Perechea va avea totuși o separație prea mare pentru a intra in câmpul vizual al telescopului, însă ar putea fi ușor observată cu ochiul liber și cu binoclul.

2 Martie

Conjuncție Luna și Eris. Luna și 136199 Eris vor împărți aceeași ascensie dreaptă, cu Luna trecând la 8°35′ nord de Eris. Luna – vârsta de patru zile. Perechea va deveni vizibilă către ora 18.25, la 25 grade deasupra orizontului sud-vestic. Vor apune împreună la ora 21.15. Luna va avea magnitudinea -10,7 în constelația Pisces, iar 136199 Eris – magnitudinea 18,8 în constelația vecină Cetus.

Neptun – conjuncție solară: 2 martie – ora 04.46. Neptun va trece foarte aproape de Soare, pe cer purtat pe orbita sa către partea îndepărtată a sistemului solar, față de Terra. La cea mai mare apropiere, Neptun va apărea la o separație de numai  0°50′ față de Soare, făcându-l total neobservabil timp de câteva săptămâni, când se va pierde în strălucirea solară. Către acel moment, Neptun se va afla de asemenea la cea mai mare distanță față de Terra – 30,94 unități astronomice, de vreme ce cele două planete se vor afla în părți opuse ale sistemului solar. Dacă ar putea fi observat la acel moment, ar apărea ca un punct cu un diametru de 2,2 secunde de arc. De-a lungul următoarelor săptămâni și luni, Neptun se va orienta din nou către vestul Soarelui, devenind gradual vizibil pe cerul dinaintea zorilor. Peste aproximativ șase luni, va atinge opoziția, când va deveni virtual vizibil întreaga noapte.

Conjuncție Luna și Ceres  (ora 22.44). Luna și Ceres se vor afla împreună în aceeași ascensie dreaptă, cu Luna trecând la 0°50′ către sud de Ceres. Perechea va deveni vizibilă către ora 18.30, pe măsura lăsării amurgului, la 42 grade deasupra orizontului sud-vestic. Vor apune împreună către 22.59. Luna va avea magnitudinea de -11,1 iar Ceres 9,0 – ambele situate în constelația Cetus. Perechea va apărea cu o separație prea mare pentru a fi surprinsă în telescop, dar va fi vizibilă în binocluri.

3 Martie

Luna la Perigeu (ora 09,34). Luna va ajunge cel mai apropiat punct de Terra pe orbita sa și – ca atare – va apărea ușor mai mare decât în alte momente. Distanța Lunii față de Terra variază pentru că orbita sa nu este perfect circulară – având o formă ușor ovală sau eliptică. Pe măsură ce Luna traversează lună de lună această cale eliptică în jurul Terrei, distanța sa față de planeta noastră variază cam cu 10%, între 363.000 km și 405.000 km. Dimensiunea sa unghiulară variază de asemenea, datorită aceluiași factor, și își modifică de asemenea strălucirea, deși în practică este destul de greu de observat, datorită schimbării fazelor Lunii în același timp. Perioada exactă a ciclului lunar între perigeu (cea mai mare apropiere) și apogeu (cea mai mare depărtare) și reluare ciclu, este de 27,555 zile – o perioadă numită lună anomalistică. Aceasta este foarte apropiată de perioada orbitală a Lunii (27,332 zile), dar ușor mai lungă. Pentru că perigeul lunar va surveni la un moment apropiat de Luna Nouă, Luna va apărea ca o semilună subțire. Cu această ocazie, Luna va trece la o distanță de 369.000 km față de Pământ și va apărea cu un diametru unghiular de 32,36 secunde de arc. Dimensiunea medie obișnuită este de 31,07 secunde de arc.

4 martie

Conjuncție Mercur – Neptun (ora: 07.25). Mercur și Neptun se vor afla împreună în ascensie dreaptă, cu Mercur trecând la 1°07′ Sud de Neptun. Această conjuncție nu va fi însă observabilă, pentru că obiectele se vor afla foarte aproape de Soare (separație de 2 grade). Mercur va avea magnitudinea de -1,6 iar Neptun 8,0 – ambele în constelația Aquarius.

5 martie

Luna în primul pătrar (ora: 13,34). Luna va guverna cerul de seară și va apune către miezul nopții. Va deveni vizibilă către ora 18,32 – la amurg, la 59 grade deasupra orizontului sudic. Va apune la ora 01,55.La acest moment din cadrul ciclului fazelor lunii, ea va apărea luminată aproape exact la jumătate. În următoarele zile, Luna va apune mai târziu, de la o zi la alta – fiind cu atât mai mult observabilă noaptea.

Conjuncție Marte – Eris (ora: 19,14) care vor împărți aceeași ascensie dreaptă, cu Marte trecând la 13°11’Nord de Eris. Perechea va fi greu de observat totuși, din Baia Mare, întrucât nu se va afla la mai mult de 18 grade deasupra orizontului. Marte va avea magnitudinea de 1,3 în constelația Pisces, iar Eris 18,8 în constelația Cetus.

7 martie

Mercur – conjuncție solară superioară (ora: 02,15). Mercur va trece, pe cer, foarte aproape de Soare, purtat pe orbita sa către partea îndepărtată a sistemului solar, în raport cu Terra. Această mișcare se produce în fiecare ciclu sinodic al planetei (116 zile) și marchează sfârșitul apariției planetei Mercur pe cerul de dimineață și tranziția sa către apariția pe cerul de seară, în următoarele săptămâni. La cea mai mare apropiere, Mercur va apărea la o separație de numai 1°41’față de Soare, devenind total inobservabil pentru două săptămâni, pierdut în strălucirea solară. Mercur va atinge de asemenea apogeul – când va ajunge la cea mai mare distanță față de Terra. Se va deplasa către o distanță de 1,36 unități astronomice față de Terra, marcând o apariție mică și foarte îndepărtată. Dacă ar putea fi observat, ar măsura un diametru de 4,9 secunde de arc.

10 martie

Cometa 2P/Encke la Periheliu – cea mai mare apropiere de Soare, la o distanță de 0,34 unități astronomice. Din Baia Mare nu va fi ușor de observat, pentru că se va afla foarte aproape de Soare, cu o separație de numai 4 grade. Tot în această zi va atinge cea mai mare strălucire, magnitudinea de 2,9 – rezidând la 0,66 unități astronomice de Terra.

Cometa 73/Schwassmann – Wachmann atinge cea mai mare strălucire, cu o magnitudine de 11,7 – fiind situată la 0,98 unități astronomice față de Soare și 1,41 unități astronomice față de Terra. Din Baia Mare nu va fi ușor observabilă, rezidând în depărtare spre sud și nu se va înălța peste 21 grade deasupra orizontului.

12 martie

Lună Plină (ora: 16,55). Luna este situată aproape în direcție opusă față de Soare pe cer, plasată mult deasupra orizontului mare parte a nopții. La exact momentul în care Luna atinge această fază, se va afla la o declinație de +04°44′ în constelația Leo. Va fi vizibilă de la toate latitudinile între 84°N and 75°S.

14 martie

Luna și Jupiter – apropiere la numai 2°19′  (la ora: 23.36). Perechea devine accesibilă către ora 21,32 – cu răsărit la 7 grade deasupra orizontului. Vor atinge cel mai înalt punct pe cer – 35 grade – la ora 02,16 deasupra orizontului sudic. Luna va avea magnitudinea de -12,5 iar Jupiter -2,4. Ambele sunt în constelația Virgo.

15 martie

Luna la afeliu (ora: 15,35). Orbita lunară a Lunii în jurul Terrei o va purta pe aceasta în cel mai îndepărtat punct față de Soare, afeliul său, la o distanță de 0,9968 unități astronomice față de Soare.

17 martie

Conjuncție Venus și Mercur (ora: 01,12), când cele două planete se vor afla în aceeași ascensie dreaptă, cu Venus trecând la 9°32′ Nord de Mercur. Din Baia Mare perechea va fi greu de observat pentru că nu vor apărea la o înălțime peste 11 grade deasupra orizontului. Vor deveni vizibile către orele 18,47 – către amurg – și vor apune la ora 20.01. Venus va avea o magnitudine de -4,3 și Mercur -1,4 – ambele planete fiind situate în constelația Pisces.

18 martie

Luna la apogeu (ora: 19,26). Luna va atinge cel mai îndepărtat punct pe orbita sa față de Terra și va apărea ușor mai mică decât în alte momente. Întrucât apogeul lunar din 18 martie survine când Luna este aproape de primul pătrar, va apărea pe cerul de dimineață.

20 martie

Echinocțiul de primăvară (ora: 12,21). Ziua este egală cu noaptea, Soarele se află deasupra orizontului timp de 12 ore în orice zonă de pe Terra. În ziua echinocțiului, axa polilor Terrei nu este înclinată nici către Soare și nici invers, Soarele fiind deasupra orizontului timp de 12 ore la toate latitudinile Terrei. Conform definițiilor astronomice ale anotimpurilor, această zi marchează începutul primăverii în emisfera nordică și începutul toamnei în emisfera sudică.

Apropiere Luna și Saturn (ora: 12,54). Luna și planeta Saturn vor iniția o apropiere strânsă, trecând la numai 3°25′ una față de cealaltă. Vârsta Lunii la acel moment: 22 zile. Perechea va fi dificil de observat din Baia Mare, întrucât cele două obiecte nu se vor înălța mai sus de 19 grade. Cele două obiecte vor răsări către 02,04 și vor atinge altitudinea de 19 grade deasupra orizontului, înainte de a dispărea în zori, către ora 06,07. Magnitudinea Lunii: – 11,9 – magnitudinea planetei Saturn: 0,2. Ambele obiecte situate în constelația Sagittarius.

Luna în primul pătrar (ora: 18.00). Luna va fi vizibilă din Baia Mare pe cerul de noapte, răsărind la ora 01,57 și atingând o altitudine de 22 grade deasupra orizontului sudic, dispărând în lumina zorilor către ora 06,07.

23 martie

Mercur la periheliu (ora: 15,54). Orbita de 88 de zile a lui Mercur în jurul Soarelui va purta această planetă către cel mai apropiat punct în raport cu Soarele, periheliul său, la o distanță de 0,31 unități astronomice.  Spre deosebire de cele mai multe planete, care urmează orbite aproape circulare ce variază în diferență cu numai câteva procente, Mercur deține o orbită cu o eliptică semnificativă.  Distanța sa variază între 0,307 unități astronomice la periheliu (cea mai mare apropiere) și 0,467 unități astronomice la afeliu (cea mai mare îndepărtare). Această variație de peste 50% înseamnă că suprafața sa primește de două ori mai multă energie de la Soare – la periheliu, comparat cu afeliu.

25 martie

Luna la periheliu (ora: 11,42) – cel mai apropiat punct al Lunii față de Soare, în orbita sa lunară în jurul Terrei, la o distanță de 0,9953 unități astronomice față de Soare. Moment apropiat de trecerea în fază de Lună Nouă. Distanța între Terra și Lună va fi de 380.000 km.

Venus – conjuncție solară inferioară (ora: 12,12). Venus va trece foarte aproape de Soare pe cer, pe măsură ce orbita poartă această planetă  între Soare și Terra. Acest eveniment survine în fiecare ciclu sinodic al planetei (584 zile) și marchează sfârșitul apariției planetei Venus pe cerul de noapte și tranziția sa către cerul de dimineață, în următoarele două săptămâni. La cea mai strânsă apropiere, Venus va apărea cu o separație de numai 8 grade față de Soare, făcând acest obiect inobservabil pentru câteva săptămâni. Venus va traversa de asemenea perigeul său (cea mai mare apropiere de Terra) cam în același moment, deoarece rezidă de aceeași parte a Soarelui ca și Terra – în sistemul solar. Se va deplasa în interiorul unei distanțe de 0,28 unități astronomice față de Terra. Dacă ar putea fi observată, Venus ar măsura 59,4 secunde de arc în diametru.

27 martie

Conjuncție Mercur și Uranus (ora: 08,57). Mercur și Uranus vor împărți aceeași ascensie dreaptă, cu Mercur trecând la 2°24′ Nord de Uranus. Din Baia Mare perechea va fi greu de observat, apariția nedepășind 10 grade deasupra orizontului. Magnitudine Mercur: -0,8 iar Uranus 5,9 – ambele situate în constelația Pisces.

Conjuncție Lună și Venus (ora: 15,42). Luna va trece la 11°19′ Sud de Venus. Evenimentul nu poate fi observat din Baia Mare, cea mai înaltă altitudine a celor două obiecte fiind de 4 grade deasupra linie orizontului.  Magnitudine Lună: -7,0 iar Venus -4,1. Ambele obiecte în constelația Pisces.

28 martie

Lună Nouă (ora: 05,59). Luna va trece aproape de Soare și se va pierde în strălucirea solară pentru câteva zile.

29 martie

Conjuncție Luna și Mercur (ora: 10,17). Luna și Mercur în aceeași ascensie dreaptă, cu Luna trecând la 6°35′ Sud de Mercur. Altitudine maximă: 13 grade deasupra orizontului. Magnitudine Lună: -8,6 iar cea a planetei Mercur: -0,6. Ambele obiecte sunt în constelația Pisces.

30 martie

Mercur – dihotomie (ora: 08,32). Planeta Mercur apare pe cerul de noapte, strălucind cu o magnitudine de -0,5.  Altitudine maximă pentru Baia Mare: 13 grade deasupra orizontului. Devine vizibilă către ora: 20,14. Orbita lui Mercur rezidă mai aproape de Soare decât cea terestră, însemnând că întotdeauna va apărea mai aproape de Soare și dificultatea incipientă de a observa această planetă o mare parte a timpului. Mercur este observabil numai câteva zile de fiecare dată când atinge cea mai mare separație față de Soare – moment supranumit marea elongație.

Luna la Perigeu (ora: 15,33). Luna va atinge cel mai apropiat punct față de Terra pe orbita sa și va apărea ușor mai mare decât în alte dăți. Perigeul lunar din 30 martie survine aproape de faza de Lună nouă, iar Luna va fi vizibilă sub forma unei semiluni subțiri.


Notă: Coordonatele de timp sunt aferente orei locale (Baia Mare)

Sursa: inthesky.org

Credit foto: shutterstock.com

Traducere & Adaptare: Ciprian Crișan

 


Evenimentele astronomice ale lunii martie 2017
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu