EXPOZIȚIA CONCURS CU TEMA ”UNIVERSUL MEU” EDIȚIA A V-A (2017)

Complexul Astronomic Baia Mare găzduiește, în această perioadă, expoziția ”Universul Meu”, expoziție ce cuprinde 58 de creații plastice realizate în cadrul concursului regional cu același nume, ajuns la a V-a ediție. Acest proiect coordonat de Școala Gimnazială ”George Coșbuc” și Școala Gimnazială ”Alexandru Ioan Cuza” din Baia Mare, prin prof. înv. primar Hosciuc Lăcrămioara și prof. înv. primar. Șimf Cristina are ca și parteneri Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Casa Corpului Didactic Maramureș, Fundația de Voluntari Somaschi, Centrul Comunitar Francisc de Assisi Baia Mare și Complexul Astronomic Baia Mare, în calitate de gazdă a expoziției realizate cu lucrările premiate. Expoziția este actualmente parte a circuitului de vizitare a Complexului Astronomic Baia Mare, iar ingeniozitatea și talentul artistic al micuților artiști plastici sunt motive în plus pentru a trece pragul planetariului băimărean. Pentru vizitatorii care doresc să viziteze doar expoziția ”Universul Meu”, accesul este liber.
Mulțumim organizatorilor pentru această frumoasă surpriză de vară, de vacanță, pe care o putem oferi copiilor, a căror curiozitate și interes pentru astronomie și univers pot găsi multe răspunsuri prin intermediul acestei expoziții.

Ciprian Crișan


Expoziția Universul Meu la a V-a ediție
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu

Junal de tabără științifică de vacanță pentru copii (ziua 6) la Complexul Astronomic Baia Mare

AVENTURA CUNOAȘTERII LA PLANETARIU: ȘTIINȚA LA ÎNDEMÂNA COPIILOR

Ziua de miercuri a reliefat impactul negativ al poluării luminoase asupra astronomiei observaționale, asupra sănătății umane și habitatului natural al viețuitoarelor nocturne. În cupola planetariului, dl. prof. Ioan Bob a simulat efectele poluării luminoase, iar copiii au observat că lumina artificială abundentă din inima orașelor moderne, încărcate cu reclame luminoase nocturne și un iluminat urban conceput să proiecteze lumina artificială și în lateral, generează o zonă de ceață luminoasă ce se interpune între ochiul uman și luminile naturale sosite din galaxie de la mii sau zeci de mii de ani lumină depărtare. Poluarea spațiului cosmic de către om a fost și aceasta o temă generică a acestei zile, întrucât cursa pentru cucerirea spațiului cosmic din secolul trecut și numărul uriaș de sateliți prezenți pe orbita terestră, cu durată destul de mică de funcționare, au condus la dezvoltarea unui nor orbital de resturi, fragmente, componente ale vechilor sisteme, un fel de muzeu ”vivant” pe orbita Terrei, care amintește eforturile de depășire a granițelor cunoașterii: un ”muzeu” al deșeurilor spațiale. Nu este un muzeu adevărat pentru că nimeni nu realizează ghidaje, și nu există măsuri de protecție. Iar aceste resturi sunt de fapt niște bolizi mai mici sau mai mari, care se deplasează cu viteze de zeci de mii de kilometri pe oră, pânând în pericol securitatea misiunilor prezente în spațiu sau cele ce vor fi lansate.

A urmat joaca de-a robotica din lemn. Dl. prof. Andrei Avram a venit cu jucării tehnice interactive noi, pe care copiii nu le-au mai ”jucat”, cum ar fi un roboțel din lemn cu principiu microhidraulic în cuplu și un ciocan hidraulic acționat prin curgerea apei sau nisipului pe o morișcă cu cupe de lemn. Această zi a fost declarată de ”excelentă”, iar minunatele jucării tehnice interactive, miniaturi simplificate, tangibile și acționate manual, sunt numite ”invenții”, de către copii, iar din punctul nostru de vedere … chiar sunt invenții, pentru că pot într-un fel intuitiv demonstra copiilor la orice vârstă niște principii de funcționare ale unor mecanisme complexe ce sunt loc comun, însă ar fi extrem de greu de explicat în … cuvinte.

Ciprian Crișan


Jurnal de tabara de vară - ziua 6
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu

Jurnal de tabără științifică (ziua 5) la Complexul Astronomic Baia Mare


Această prezentare necesită JavaScript.


Ziua de marți a fost dedicată astrofotografiei și mecanismelor robotizate din lemn. Lectorul invitat pentru astrofotografie, dl.Ilie Tudorel este coordonatorul unui club de fotografie profesională, autor pasionat a zeci de mii de fotografii, în special peisagistice, realizate pentru promovarea Maramureșului în lumea întreagă. Domnia sa este, de asemenea un vechi colaborator al planetariului băimărean, prezentând aici expoziții tematice precum ”Simboluri Astrale în arhitectura tradițională maramureșeană” și ”Momente solare”, expoziții vizionate de zeci de mii de vizitatori. Astro-fotografia înseamnă tehnică de fotografiere, dibăcie, talent, antrenament și puțină șansă pentru a surprinde momente spectaculoase. Copiii au învățat cum să folosească aparatele de fotografiat sau telefoanele dotate cu camere foto mai mult sau mai puțin performante – pentru a realiza fotografii cu totul speciale. Domnul Ilie Tudorel a fost asistat de dl. director Ovidiu Ignat, participant la mai multe tabere astronomice regionale sau naționale.

După astrofografie, au urmat experimentele! Jucăriile tehnice interactive prezentate Marți de domnul prof. Andrei Avram au fost de astă dată niște roboți din lemn, acționate micro-hidraulic, niște mecanisme de mișcare, rotative, sau de înălțare, greu de … prezentat în cuvinte. Așa încât vom lăsa imaginile să … vorbească! Desigur, copiii au fost mai mult decât încântați să participe la dansul roboților din lemn! Și uluiți că realizarea unor asemenea mecanisme este posibilă și atât de simplă.

Ciprian Crișan


Jurnal de tabara de vară - ziua 5
Versiune audio - via Ruxandra Munteanu

TRECERI ISS VIZIBILE PE CERUL BĂIMĂREAN (IULIE 2017)

TRECERI ISS VIZIBILE PE CERUL BĂIMĂREAN (IULIE 2017)

Locație: Baia Mare – Complexul Astronomic Baia Mare – 47,6579°N / 23,5637°E;

Orbită: 401 x 408 km, 51.6° (Epocă: 07 Iulie 2017);

Clic pe dată pentru a primi o hartă stelară și alte detalii ale trecerii.


Dată Magnitudine Start Cel mai înalt punct Sfârșit
(mag) Timp Alt. Az. Timp Alt. Az. Time Alt. Az.
08 Jul -2.4 04:43:25 10° SSW 04:46:16 28° SE 04:49:08 10° E
09 Jul -1.8 03:52:57 14° SSE 03:54:11 17° SE 03:56:24 10° E
10 Jul -3.6 04:35:12 13° SW 04:38:01 56° SSE 04:41:14 10° ENE
11 Jul -2.9 03:44:45 26° S 03:45:48 34° SE 03:48:48 10° ENE
12 Jul -2.0 02:54:15 19° ESE 02:54:15 19° ESE 02:56:09 10° E
12 Jul -3.8 04:26:53 12° WSW 04:29:49 81° NNW 04:33:06 10° ENE
13 Jul -3.9 03:36:21 35° SW 03:37:30 66° SSE 03:40:45 10° ENE
14 Jul -3.0 02:45:45 37° ESE 02:45:45 37° ESE 02:48:19 10° ENE
14 Jul -3.1 04:18:28 10° W 04:21:40 52° NNW 04:24:53 10° ENE
15 Jul -1.3 01:55:07 14° E 01:55:07 14° E 01:55:44 10° E
15 Jul -3.7 03:27:45 29° W 03:29:15 71° NNW 03:32:31 10° ENE
16 Jul -3.9 02:37:04 73° ESE 02:37:04 73° ESE 02:40:09 10° ENE
16 Jul -2.6 04:10:25 10° W 04:13:32 41° N 04:16:40 10° ENE
17 Jul -1.9 01:46:21 22° E 01:46:21 22° E 01:47:43 10° ENE
17 Jul -3.0 03:18:58 19° W 03:21:03 48° NNW 03:24:14 10° ENE
17 Jul -2.5 04:54:46 10° WNW 04:57:53 41° N 05:01:02 10° E
18 Jul -3.5 02:28:12 57° WNW 02:28:35 64° NNW 02:31:50 10° ENE
18 Jul -2.4 04:02:17 10° WNW 04:05:23 39° N 04:08:29 10° ENE
19 Jul -2.6 01:37:23 35° ENE 01:37:23 35° ENE 01:39:25 10° ENE
19 Jul -2.5 03:10:00 12° WNW 03:12:51 40° N 03:15:58 10° ENE
19 Jul -3.0 04:46:28 10° WNW 04:49:41 53° NNE 04:52:54 10° E
20 Jul -1.3 00:46:29 13° ENE 00:46:29 13° ENE 00:46:58 10° ENE
20 Jul -2.8 02:19:06 29° WNW 02:20:19 45° N 02:23:29 10° ENE
20 Jul -2.6 03:54:01 10° WNW 03:57:10 43° N 04:00:19 10° E
21 Jul -3.2 01:28:04 55° N 01:28:04 55° N 01:31:01 10° ENE
21 Jul -2.4 03:01:31 10° WNW 03:04:37 39° N 03:07:43 10° ENE
21 Jul -3.8 04:38:05 10° WNW 04:41:21 82° NNE 04:44:37 10° ESE
22 Jul -2.4 00:36:44 31° ENE 00:36:44 31° ENE 00:38:35 10° ENE
22 Jul -2.4 02:09:18 12° WNW 02:12:03 39° N 02:15:09 10° ENE
22 Jul -3.2 03:45:37 10° WNW 03:48:52 58° NNE 03:52:06 10° E
22 Jul -1.9 22:05:32 10° SSE 22:06:55 12° SE 22:08:20 10° ESE
22 Jul -4.0 23:39:39 10° SW 23:42:52 67° SSE 23:46:06 10° ENE
23 Jul -2.6 01:16:20 10° W 01:19:29 43° N 01:22:37 10° ENE
23 Jul -2.7 02:53:09 10° WNW 02:56:19 46° N 02:59:29 10° E
23 Jul -3.8 04:29:39 10° WNW 04:32:52 55° SSW 04:36:04 10° SE
23 Jul -3.5 22:47:24 10° SW 22:50:28 40° SSE 22:53:33 10° ENE
24 Jul -3.1 00:23:42 10° W 00:26:55 52° NNW 00:30:07 10° ENE
24 Jul -2.5 02:00:37 10° WNW 02:03:45 40° N 02:06:51 10° ENE
24 Jul -4.0 03:37:09 10° WNW 03:40:25 87° SSW 03:43:42 10° ESE
24 Jul -2.2 05:14:18 10° W 05:16:30 17° SW 05:18:42 10° S
24 Jul -2.7 21:55:26 10° SSW 21:58:07 24° SE 22:00:51 10° E
24 Jul -3.6 23:31:07 10° WSW 23:34:22 71° NNW 23:37:38 10° ENE
25 Jul -2.4 01:08:02 10° WNW 01:11:08 39° N 01:14:14 10° ENE
25 Jul -3.5 02:44:40 10° WNW 02:47:55 65° NNE 02:51:09 10° ESE
25 Jul -3.0 04:21:21 10° W 04:24:13 28° SW 04:27:03 10° SSE
25 Jul -4.0 22:38:37 10° WSW 22:41:51 78° SSE 22:45:08 10° ENE
26 Jul -2.5 00:15:24 10° W 00:18:30 41° N 00:21:38 10° ENE
26 Jul -2.6 01:52:10 10° WNW 01:54:41 41° NNW 01:54:41 41° NNW
26 Jul -3.6 21:46:16 10° SW 21:49:24 47° SSE 21:52:34 10° ENE
26 Jul -2.9 23:22:44 10° W 23:25:54 48° NNW 23:29:05 10° ENE
27 Jul -2.6 00:59:36 10° WNW 01:02:45 41° N 01:03:07 39° NNE
27 Jul -3.4 22:30:04 10° WSW 22:33:18 64° NNW 22:36:34 10° ENE
28 Jul -2.4 00:07:00 10° WNW 00:10:06 39° N 00:11:56 20° ENE
28 Jul -1.4 01:43:35 10° WNW 01:44:32 18° WNW 01:44:32 18° WNW
28 Jul -3.8 21:37:29 10° WSW 21:40:45 89° S 21:44:02 10° ENE
28 Jul -2.5 23:14:20 10° WNW 23:17:26 40° N 23:20:33 10° ENE
29 Jul -2.6 00:51:03 10° WNW 00:53:29 41° NNW 00:53:29 41° NNW
29 Jul -2.7 22:21:37 10° W 22:24:47 45° N 22:27:57 10° ENE
29 Jul -2.7 23:58:29 10° WNW 00:01:37 43° N 00:02:30 34° NE
30 Jul -0.9 01:34:58 10° WNW 01:35:07 11° WNW 01:35:07 11° WNW
30 Jul -2.5 23:05:51 10° WNW 23:08:57 39° N 23:11:34 13° ENE
31 Jul -2.1 00:42:24 10° WNW 00:44:10 29° WNW 00:44:10 29° WNW
31 Jul -2.5 22:13:09 10° WNW 22:16:15 39° N 22:19:22 10° ENE
31 Jul -3.4 23:49:50 10° WNW 23:53:04 58° NNE 23:53:14 57° NNE
01 Aug -2.9 22:57:14 10° WNW 23:00:23 45° N 23:02:19 20° ENE
02 Aug -1.6 00:33:43 10° WNW 00:34:55 20° WNW 00:34:55 20° WNW
02 Aug -2.6 22:04:35 10° WNW 22:07:41 40° N 22:10:48 10° ENE
02 Aug -3.7 23:41:05 10° WNW 23:44:01 69° WNW 23:44:01 69° WNW
03 Aug -3.6 22:48:29 10° WNW 22:51:44 64° NNE 22:53:08 30° E
04 Aug -1.1 00:25:10 10° W 00:25:45 14° W 00:25:45 14° W
04 Aug -3.1 21:55:51 10° WNW 21:59:03 48° NNE 22:02:13 10° E
04 Aug -2.9 23:32:22 10° WNW 23:34:52 40° WSW 23:34:52 40° WSW
05 Aug -3.9 22:39:40 10° WNW 22:42:57 77° SSW 22:44:02 39° SE

Trecerea Stației Spațiale Internaționale este vizibilă doar în condițiile unui cer senin.

Rubrică realizată de Ciprian Crișan

Sursa: http://www.heavens-above.com

Resurse:

http://iss.astroviewer.net

http://www.issabove.com

http://www.isstracker.com

Constelația APUS sau PASĂREA PARADISULUI din video-seria ”Ghidul Cerului de Noapte”

Micuţa constelaţie Apus a fost una dintre cele 12 constelaţii originale create de Pieter Dirkzoon şi Frederick de Houtman între 1595 şi 1597 pe hărţile emisferei sudice şi care au apărut în Uranometria lui Johann Bayer din 1603.

Apus are la graniţa sa Triangulum Astrale, Circinus, Musca, Chamaeleon, Octans, Pavo şi Ara. Numele său original pe hărţile Plancius era „Paradysvogel Apis Indica” – primul termen în germană însemna ”Pasărea Paradisului” iar ceilalți, numele latin pentru Albina Indiană. Confuzia a condus la renumirea a două constelații: Avis Indica a primit numele de Apus, iar constelația albinei, a primit numele de Musca.

Considerate cele mai frumoase pasari din lume datorita somptuozitatii penajului masculului, pasarile paradisului detin suprematia in privinta paradelor nuptiale, spectacole unice de o complexitate uimitoare, in care masculul adopta cele mai uluitoare pozitii pentru a-si pune in evidenta stralucirea penelor, pe care le infoaie si le misca in speranta de a-si atrage partenera. Comportamentul acestor pasari originare din Noua Guinee, nu este inca pe deplin cunoscut.

Digitizarea constelațiilor într-o formulă multimedia reprezintă o contribuție la proiectul pl@NETour, o asociere tematică cu proiectul CRT și o diversificare a temelor de comunicare cu publicul prin popularizarea astronomiei.

Pagina de pe site: http://planetariubm.ro/2010/09/07/pove%C8%99tile-cerului-constela%C8%9Bia-apus-sau-pasarea-paradisului/

http://www.planetariubm.ro
http://www.crt-ro.com
http://www.planetour.ro

Ciprian Crișan

ANTLIA sau MAȘINA PNEUMATICĂ din video-seria ”Ghidul cerului de noapte”

A doua constelație în ordine alfabetică este ANTLIA, Mașina Pneumatică sau Pompa cu Aer

Antlia este una dintre constelațiile numite de Nicolas Louis de Lacaille la mijlocul secolului al XVIII-lea, desemnat să cartografieze emisfera sudică. Antlia reprezintă pompa cu aer, care (la acea vreme) fusese recent inventată de Robert Boyle. Antlia este localizată într-o secțiune mai degrabă deschisă și distantă a cerului emisferei sudice și conține numai 9 stele desemnate de Bayer/Flamsteed. Uniunea Astronomică Internațională (IAU) a adoptat Antlia printre cele 88 de constelații oficiale. Dinspre nord începând, Antlia este înconjurată de şarpele de mare Hydra, compasul (Pyxis), de velele (Vela) mitologicei corăbii Argo şi în sfârşit de centaur, Centaurus.

Pagina de pe site: http://planetariubm.ro/2010/09/07/pove%C8%99tile-cerului-constela%C8%9Bia-antila/

Digitizarea constelațiilor într-o formulă multimedia reprezintă o contribuție la proiectul pl@NETour, o asociere tematică cu proiectul CRT și o diversificare a temelor de comunicare cu publicul prin popularizarea astronomiei.

www.planetariubm.ro
www.crt-ro.com
www.planetour.ro

Ciprian Crișan

APROAPE TOTUL DESPRE CONSTELAȚII. UN GHID AL CERULUI DE NOAPTE CU PESTE 1000 DE ATRACȚII

Constelațiile de la A la (Z) prezentate de Complexul Astronomic Baia Mare, într-o serie ce se bucură de un succes enorm se pretează și la o video-prezentare, într-o formulă inovativă.

Astăzi lansăm video-seria ”Ghidul cerului de noapte” cu prima constelație din catalogul nostru: ANDROMEDA!

Pagina de pe site: http://planetariubm.ro/…/pove%C8%99tile-cerului-constela%C…/

Digitizarea constelațiilor într-o formulă multimedia reprezintă o contribuție la proiectul pl@NETour, o asociere tematică cu proiectul CRT și o diversificare a temelor de comunicare cu publicul prin popularizarea astronomiei.

Ciprian Crișan

VIDEO-TUTORIAL DE INSTALARE ȘI UTILIZARE PLANETARIU VIRTUAL STELLARIUM – CEA MAI RECENTĂ VERSIUNE

Complexul Astronomic Baia Mare a adus ”cerul românesc” pe cel mai cunoscut și mai utilizat planetariu virtual din lumea întreagă. Constelațiile românești, ”dodoloațe” și ”interesante”, unele unice și irepetabile, repere formidabile ale bogatului univers lăuntric românesc al cunoștințelor de astronomie populară – se găsesc acum într-o foarte selectă companie a constelațiilor occidentale, norvegiene, chinezești, egiptene etc. Însă Stellarium vă poate asista mult mai mult în decriptarea unor taine ale cosmosului și în ceea ce americanii numesc citizen astronomy.

O să vă ajutăm – prin video tutorialul realizat de noi – să instalați și să utilizați planetariul virtual numit Stellarium care va aduce Universul aproape, foarte aproape de Dumneavoastră.

Succes!

Ciprian Crișan

 

Complexul Astronomic Baia Mare web portofolio:

www.crt-ro.com
www.planetariubm.ro
www.planetour.ro

 

INSTRUMENTE ASTRONOMICE

antet

INSTRUMENTE ASTRONOMICE

1. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE OBSERVAŢIE

Până la construcţia lunetelor şi telescoapelor din ce în ce mai perfecţionate, dezvoltarea astronomiei s-a bazat doar pe observaţiile cu ochiul liber efectuate asupra corpurilor cereşti.

În principiu, orice lunetă astronomică sau telescop se compune din două părţi principale centrate pe acelaşi ax optic: obiectivul, format dintr-o lentilă sau un sistem de lentile (sau o oglindă în cazul telescopului), care are rolul de a colecta lumina de la corpul ceresc spre care se orientează şi dă astfel imaginea reală în planul său focal. Imaginea astfel obţinută este mărită cu ajutorul unei lupe, simplă sau compusă, care poartă numele de ocular. Obiectivul şi ocularul sunt montate în diferite feluri pe tubul lunetei sau al telescopului.

Obiectivul este piesa principală al oricărui instrument astronomic. Diametrul său poate varia de la câţiva centimetri la câţiva decimetri (în cazul telescoapelor la câţiva metri) sau mai mult, iar distanţa focală a obiectivului (distanţa din centrul obiectivului până unde se formează imaginea clară a obiectului observat) este în mod obişnuit cuprinsă între 10 şi 20 de ori diametrul său. Obiectivul este piesa care determină calitatea şi valoare oricărui instrument astronomic.

După natura obiectivului, putem împărţi instrumentele astronomice în două categorii: telescoape sau reflectoare şi lunete sau refractoare.

Din punctul de vedere al aplicaţiilor practice, instrumentele de observaţie pot fi împărţite în: instrumente de măsură; instrumente de observaţie propriu-zise; instrumente ajutătoare şi speciale.

Instrumentele de măsură sunt in general mici, uşoare şi fine. La cele de măsurat unghiuri, partea principală o constituie cercurile divizate, iar partea secundară este luneta care are mai mult doar rolul de vizare. La rândul lor, aceste instrumente se pot împărţi în două tipuri :

– stabile, cum sunt luneta meridiană, cercul meridian, pendula astronomică etc.;

– portative, ca teodolitul, sextantul, cronometrul, coronograful.

Instrumentele de observaţie destinate în special studiului fizic al aştrilor sunt, de obicei, mari, grele şi stabile, având monturi care permit urmărirea mişcării diurne. Ele se împart în :

– instrumente optice, cu ajutorul cărora se prind razele de lumina (lunete, telescoape, etc.);

– radioinstrumente, cu care se prind radiaţii electromagnetice;

Instrumentele ajutătoare şi speciale sunt într-un număr şi de o varietate foarte mare, folosite în anumite cazuri speciale pentru a căror rezolvare au fost de fapt imaginate şi realizate.

2. TIPURI DE LUNETE

Luneta este un instrument de colectare şi de concentrare prin refracţie a luminii, de aceea se mai numeşte şi refractor.

– Luneta lui Galilei sau luneta olandeză a fost inventată pe la 1600 în Olanda. Aflând despre aceasta, Galileo Galilei construieşte şi îndreaptă spre cer, în anul 1609, prima lunetă care avea ca obiectiv o lentilă biconvexă cu distanţa focală de câţiva decimetri, iar ca ocular o lentilă biconcavă de dispersie, cu distanţa focală de câţiva centimetri. Aceasta se aşeza între obiectiv şi focarul acestuia şi se deplasa înainte şi înapoi până când fascicolul conic de raze dat de obiectiv se transforma într-un fascicol paralel, pentru a intra în ochi. Această lunetă dă imagini directe. De aceea poate fi folosită şi ca lunetă terestră (nu răstoarnă imaginea), ca luneta de ochire, la binocluri etc. Marele dezavantaj al acestui tip de lunetă este că are un câmp mic de vedere (cuprinde o porţiune mică pe sfera cerească) şi are o putere mică de mărire.

– Luneta astronomică sau luneta Kepler are, atât ca obiectiv, cât şi ca ocular lentile biconvexe. Ocularul se aşază dincolo de focarul obiectivului. Prin aceasta, luneta are un câmp de vedere mai mare şi o putere mai mare de mărire, dar are o lungime mai mare şi dă imagini răsturnate.

3. DEFECTELE LENTILELOR

O lentilă simplă prezintă o serie de defecte, printre care enumerăm câteva mai importante :

a) Aberaţia sferică, care provine din faptul că lentila obiectiv reflectă mai puternic razele de la marginea lentilei decât pe cele mai apropiate de centru, deci de axa optică. Fiecare zonă a obiectivului focalizează astfel în alt focar şi se obţine în acest fel un focar liniar, nu punctual. Din această cauză imaginea unui punct luminos (stea) nu va fi tot un punct, cum ar trebui, ci un disc, chiar dacă razele de lumină cad pe obiectiv paralele cu axul optic. În cazul în care razele de lumină cad sub un anumit unghi, imaginea va fi o pată colorată, asemenea cometelor. Defectul se corectează prin diafragmarea obiectivului, adică acoperind părţile marginale. Prin aceasta, însă, se micşorează suprafaţa lentilei.

b) Aberaţia cromatică. Diferitele radiaţii din care este formată lumina albă nu sunt egal refractate de către lentilă. Sunt refractate mai puternic razele cu lungimi de undă mici (adică cele violete) şi mai puţin razele cu lungimi de undă mari (de exemplu, cele roşii). Din această cauză se obţin imagini colorate.

Obiectivele se pot corecta de această aberaţie cu ajutorul filtrelor (cele galbene şi verzi, de exemplu, elimină coloraţia în roşu şi albastru). Indicii de refracţie ai celor două lentile se pot potrivi astfel, încât să se elimine dispersia cel mult pentru două culori diferite. Un astfel de obiectiv se numeşte acromatic.

Cu sisteme formate din mai multe lentile se pot elimina trei culori diferite. Aceste obiective se numesc apocromatice. Dezavantajul lor este că nu se pot realiza în dimensiuni mari.

c) Astigmatismul se datorează faptului că un obiectiv compus, chiar şi din două lentile, nu formează pentru un obiect plan o imagine plană, ci boltită (din cauza înclinării razelor faţă de axa optică se schimbă şi planul în care se adună razele de cealaltă parte a obiectivului). Obiectivele corectate de astigmatism se numesc anastigmate (şi dublu anastigmate).

d) Distorsiunea provine din inegalitatea mărimilor diferitelor părţi ale obiectivului. Din această cauză o reţea dreptunghiulară apare deformată cu linii curbate având concavitatea fie în exterior, fie în interior. Calitatea imaginilor date de un obiectiv în afară de aceste aberaţii şi de fenomene fizice şi atmosferice al căror efect se adaugă la cele ale caracteristicilor de construcţie.

4. CALITĂŢILE LENTILELOR

a) Puterea colectoare este o proprietate a lentilei de a strânge şi de a îndrepta spre ochiul observatorului un număr mai mare de raze decât pot pătrunde în mod obişnuit prin pupilă.

b) Puterea luminoasă. Strălucirea imaginii este, abstracţie făcând de pierderile de lumină, direct proporţională cu mărimea obiectivului şi invers proporţională cu lungimea focală.

c) Puterea separatoare este una dintre calităţile cele mai importante ale lunetei. Datorită ei se pot vedea separat imaginile a doi aştri apropiaţi care, pentru ochiul liber, se contopesc. Două puncte luminoase (o stea dublă, de exemplu) apar distincte, dacă inelele de difracţie ale imaginilor lor nu se suprapun prea mult. Difracţia este un fenomen care face ca obiectivele corectate de toate aberaţiile să nu dea pentru un punct luminos o imagine punctiformă, ci un disc mic înconjurat de inele luminoase şi întunecate concentrice, numite inele de difracţie.

Discurile de difracţie sunt, cu atât mai mici, cu cât este mai mare diametrul obiectivului şi puterea luminoasă a lunetei. Puterea separatoare depinde, însă, şi de culoarea luminii şi de starea atmosferei în momentul observaţiei.

d) Mărirea (Grosismentul) este raportul dintre unghiurile sub care se vede imaginea prin ocular şi cu ochiul liber, fiind aproximativ cât raportul dintre distanţa focală a obiectivului şi distanţa focală a ocularului. Acest număr arată de câte ori se vede mai aproape un obiect privit prin luneta faţă de ochiul liber.

e) Puterea de pătrundere este cea mai mică mărime stelară vizibilă prin lunetă.

Ocularul este un sistem optic compus, de obicei, din două lentile. Cea dinspre obiectiv se numeşte lentilă colectoare sau lentilă de câmp, deoarece serveşte la mărirea câmpului vizual, iar cea dinspre ochi poartă numele de lentilă ocular. Aberaţia cromatică a ocularului devine minimă, dacă distanţa dintre lentile se ia egală cu media aritmetică a celor doua lungimi focale ale lentilelor.

Există două tipuri de ocular:

a) Ocular de tip Ramsden sau micrometric, la care cele două lentile plan convexe componente au convexitatea una către alta spre interior.

b) Ocular Huyghens, la care cele două lentile plan convexe au convexităţile orientate spre obiectiv. Focarul se formează între cele două lentile.

5. TELESCOPUL. TIPURI DE TELESCOAPE

Telescopul este un instrument al cărui obiectiv (oglinda) concentrează razele de lumină prin reflexie. Din această cauză mai poartă şi numele de reflector. Este format dintr-un sistem de oglinzi şi din ocular. Acesta are o oglindă mare, principală, colectoare care este un disc de sticlă şlefuit pe o parte sub forma de paraboloid de revoluţie şi acoperit cu un strat subţire de argint sau aluminiu. La schimbarea direcţiei razelor de lumină, o a doua oglindă mai mică, secundară, care poate să şi lipsească, poate fi plană, convexă (hiperbolică sau concavă). Oglinzile prezintă defecte asemănătoare cu lentilele. Ele nu au însă abateri cromatice, pentru că prin reflexie lumina nu se descompune în culori şi componente.

a) Telescopul Herschel. Oglinda obiectiv este înclinată faţă de axul tubului şi astfel focalizează razele de lumină spre marginea tubului unde se fixează ocularul. Acesta prezintă dezavantajul că razele de lumină cad oblic pe oglindă şi abaterea sferică şi astigmatismul oglinzii devin supărătoare. Este singurul tip de telescop fără oglindă secundară.

b) Telescopul Newton. Razele de lumină adunate de oglinda principală, parabolică, sunt reflectate lateral spre ocular cu ajutorul unei oglinzi plane secundare înclinate la 45 grade faţă de axa optică. Dezavantajul acestui telescop este că se priveşte perpendicular pe direcţia razelor şi în partea de sus a tubului.

c) Telescopul Gregory. Are oglinda principală parabolică perforată la mijloc, pe unde pătrunde spre ocular fascicolul de raze reflectate de oglinda secundară, concavă şi eliptică situată dincolo de focarul oglinzii principale.

d) Telescopul Cassegrain. Acesta a luat locul telescopului Gregory şi se deosebeşte prin faptul că oglinda secundară este convexă, hiperbolică şi aşezată înaintea focarului oglinzii principale.

e) Telescopul Schmidt. În anul 1930 opticianul Bernhard Schmidt construieşte un telescop care elimină neajunsul altor telescoape, acela de a avea un câmp vizual mic. Acest tip de telescop s-a folosit numai pentru fotografiere, nu şi pentru observaţii vizuale.

f) Telescopul Maxutov. O perfecţionare a telescopului Baker-Schmidt. El are o oglinda sferică perforată ca la tipul de telescop Cassegrain. Acest tip de telescop are o mulţime de avantaje, printre care amintim următoarele: este uşor de construit, deoarece suprafeţele de şlefuit sunt sferice, iar aberaţiile sunt reduse la minim; tubul care este închis de lentilă face ca argintul sau aluminiul de pe faţa interioară să aibă o durabilitate mai mare, fiind protejat de umezeală şi praf.

6. SCURT ISTORIC.

Între lunetă şi telescop s-a produs o competiție continuă şi îndelungată.

După inventarea lunetei, s-au scurs 100 de ani până ce s-a găsit mijlocul de acromatizare a obiectivului. Până atunci obiectivele se făceau mici şi, deci, puţin luminoase. Din acest motiv s-a preferat telescopul. Telescopul a fost realizat pentru prima dată în Olanda de către Zucchius, dar telescopul întrebuinţat pentru observaţii astronomice a fost telescopul lui Newton în anul 1671. Friedrich William Herschel, muzician şi astronom amator, mare descoperitor şi fondator al astronomiei moderne, a şlefuit 400 de oglinzi metalice, dintre care cea mai mare a avut diametrul de 1,22 metri şi lungimea focală de 11,9 metri. Oglinzile de sticlă se folosesc abia de aproximativ 100 de ani.

Pe la începutul secolului al XIX-lea elveţianul Guinaud a găsit un procedeu de a obţine sticlă flint curată şi de dimensiuni neatinse până atunci şi a dat celebrului optician german Fraunhofer posibilitatea să şlefuiască obiective acromatice cu diametrul de 26 centimetri, aşa că se preferă din nou luneta. Când, însă, Foucault, marele fizician francez, a inventat procedeul de a tăia oglinzi de sticlă în locul oglinzilor grele de metal, care se foloseau până atunci, dând şi o metodă sigura şi uşoară pentru studiul lor, întrecerea a fost câştigată din nou de telescop, care deţine şi azi supremaţia, când este vorba de dimensiuni.

Deoarece construirea obiectivelor (lentile şi oglinzi) de dimensiuni şi calităţi superioare este o operă importantă, întocmai ca în artă, ele poartă numele autorului. Dintre şlefuitorii celebri amintim pe Clarke şi Ritchey din SUA şi pe francezul Coude.

Radiotelescopul. Acest instrument se foloseşte la colecţionarea şi măsurarea radiaţiilor electromagnetice (a undelor radio cu lungimi cuprinse între un centimetru şi douăzeci de metri), inaccesibile vederii, emise de Soare, Lună, planete, nebuloase şi de către numeroase alte surse. Este astfel o preţioasă completare a instrumentelor optice, deoarece pot culege informaţii pe care razele de lumină nu le pot aduce. Un radiotelescop se compune, de obicei, dintr-o antenă metalică paraboloidală mare, montată asemănător lunetelor ecuatoriale, care serveşte la colectarea şi strângerea în focar a undelor radio. Acestea, având o energie slabă, sunt amplificate pentru a putea fi înregistrate. Instrumentul mai dispune de un receptor şi de un sistem de înregistrare. Pentru determinarea sursei emiţătoare se folosesc azi baterii de radiotelescoape, care lucrează prin interferenţă. Aceste instrumente moderne au mărit considerabil posibilitatea omului de a pătrunde în cercetarea spaţiului. S-au detectat unde radio de la nebuloase situate la o depărtare de până la 17 miliarde de ani lumină.

Radarul este un instrument cu care se pot trimite prin impulsuri unde radio spre aştri şi se pot recepţiona, după reflexie, întoarcerea lor. Are aplicaţii multiple în probleme de localizare, de determinare a distanţelor şi a vitezelor diferitelor obiecte. Radarul s-a folosit mai întâi în cel de-al Doilea Război Mondial pentru detectarea avioanelor şi submarinelor, pentru aterizare pe timp noros şi cețos etc.

Prof. Ioan Bob

Complexul Astronomic Baia Mare

antet2

CONSTELAȚII ROMÂNEȘTI TRADIȚIONALE: EXPOZIȚIE DIGITALĂ MULTIMEDIA – INVITAȚIE!

Bună ziua! Planetariul Baia Mare a stat câteva zile bune cu ușile închise, timp în care în interior s-au desfășurat ample lucrări de renovare și modernizare. Motivul? Se apropie data deschiderii primei expoziții în format digital multimedia din România – acțiune derulată în cadrul proiectului ”Constelații Românești Tradiționale”, cu finanțare de la Administrația Fondului Cultural Național. Vă invităm cu drag la digi-vernisajul acestei expoziții inedite în data de 24 septembrie 2012, orele 15.00! La sediul Planetariului Baia Mare din strada George Coșbuc, nr.16.

Mâine, Vineri, 21 septembrie 2012, începând cu orele 13.30, tot la sediul planetariului va fi organizată o dezbatere publică, susținută de specialiști și experți în domeniul etnografiei și cel al astronomiei, în cadrul Seminarului cu tema ”Simbolistica cerului în viziune populară românească și comparația cu alte mitologii stelare”, în cadrul aceluiași proiect ”Constelații Românești Tradiționale”, finanțat de AFCN.

Organizatorii proiectului sunt Muzeul de Mineralogie Baia Mare – secția Planetariu, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Asociația ”Arta Educației”, alături de alți importanți contributori la reușita acestuia.

Vă invităm cu drag la cele două importante evenimente, care sunt doar câteva indicii ale ”reinventării” Planetariului Baia Mare!

Mai multe informații puteți găsi pe pagina proiectului

www.planetariubm.wordpress.com/constelatiiromanesti

Ciprian Crișan