Categorie: constellations

Niciun comentariu

Poveștile Cerului. Constelația Leo sau Leul.

  de

Poziționată direct pe planul ecliptic, Leo este constelația zodiacului precedată de către Cancer (rac) către vest și urmată de Virgo (Fecioara), către est. Este o constelație antică, original cartografiată de către Ptolemeu și recunoscută de către Uniunea Astronomică Internațională ca una dintre cele 88 de constelații moderne. Leo ocupă cam 947 de grade pătrate ale cerului, fiind a 12-a constelație ca mărime dintre toate. Conține 3 stele strălucitoare și cam 15 stele în asterismul său, cu 92 de stele care au denumiri Bayer/Flamsteed. Are graniță cu constelațiile Ursa Major, Leo Minor, Lynx, Cancer, Hydra, Sextans, Crater, Virgo și Coma Berenices. Leo este vizibil pentru toți observatorii situați între latitudinea de +90 grade și -65 de grade și cel mai bine poate fi urmărită la culminația sa din timpul lunii Aprilie. Există 5 dușuri meteorice anuale asociate cu constelația Leo. Primul este curentul meteoric al Delta Leonidelor, care începe să devină READ MORE … Continuare …

Un comentariu

Poveștile Cerului. Constelația Lacerta sau Șopârla

  de

Constelația Lacerta este una neobișnuită, pentru că nu aparține original creației lui Ptolemeu, ci este o realizare a lui Jojannes Hevelius. Lacerta a fost inclusp in Firmanentul Sobiescianum, un atlas de 56 de pagini creat de Hevelius, care a pus în lumină 7 noi constelații, care au supraviețuit timpului – și multe altele care nu au supraviețuit. Poziționată la nord planul ecliptic, ea este rîspândită pe 201 grade pătrate de cer și conține 5 stele principale în asterismul său și 17 stele cu denumiri Bayer/Flamsteed. Lacerta are graniță cu constelațiile Andromeda, Cassiopeia, Cepheus, Cygnus și Pegasus. Este vizibilă tuturor observatorilor situați la latitudini între +90 grade și -90 grade și cel mai bine poate fi urmărită la culminația sa în timpul lunii decembrie. De vreme ce Lacerta este considerată o constelație modernă, nu este nici o mitologie asociată cu era, deși modelul stelar a fost foarte vizibil grecilor și romanilor READ MORE … Continuare …

Niciun comentariu

Poveștile Cerului. Constelația Indus

  de

Constelația Indus a fost original creată de către Petrus Plancius din observațiile navigatorilor olandezi Pieter Dirkszoon Keyser și Frederick de Houtman când au explorat emisfera sudică. Tiparul stelar al constelației Indus a devenit mai cunoscut când a apărut pe un glob ceresc în 1597 și a fost considerat o constelație după adăugarea în catalogul Uranometria a lui Johann Bayer din 1603. Se regăsește printre cele 88 de constelații oficiale recunoscute de către Uniunea Astronomică Internațională. Indus este situată la sud de planul ecliptic și acoperă cam 294 de grade pătrate ale cerului. Constă din trei stele princiopale în asterismul primar și are 16 stele cu denumiri Bayer/Flamsteed. Indus are graniță comună cu constelațiile Microscopium, Sagittarius, Telescopium, Pavo, Octans, Tucana și Grus. De vreme ce această constelație este o creație a sfârșitului de secol XVI, nu există nici o mitologie asociată. Totuși, Indus s-a dorit ai reprezenta pe nativii întâlniți de READ MORE … Continuare …

Niciun comentariu

Poveștile Cerului. Constelația Hydrus

  de

Constelația Hydrus a fost original creată de către Petrus Plancius din observațiile navigatorilor olandezi Pieter Dirkszoon și Frederick de Houtman când au explorat emisfera sudică și nu trebuie confundată cu replica sa mult mai nordică, Hydra. Tiparul stelar al lui Hydrus a devenit cunoscut atunci când a apărut pe un glob ceresc în 1597 și a fost considerată o constelație atunci când a fost cuprinsă în Uranometria lui Johann Bayer, din 1603. A supraviețuit neschimbată până la integrarea în seria celor 88 de constelații moderne de către Uniunea Astronomică Internațională. Hydrus este o constelație sudică circumpolară și acoperă aproximativ 243 de grade pătrate de cer. Conține 3 stele majore care realizează un asterism și 19 stele care au denumiri Bayer/Flamsteed. Hydrus are graniță cu constelațiile Dorado, Eridanus, Horologium, Mensa, Octans, Phoenix, Reticulum și Tucana. Poate fi observată de către observatorii situați între latitudinile +8 grade și -90 grade și cel READ MORE … Continuare …

2 Comentarii

Poveștile Cerului. Constelația Hydra sau Hidra

  de

Hydra este una dintre cele 48 de constelații menționate de către Ptolemeu și a rezistat timpului cât să fie cuprinsă și în seria celor 88 de constelații moderne recunoscute de Uniunea Astronomică Internațională. Fiind cea mai mare dintre constelații, măsurând nu mai puțin de 1303 de grade pătrate din cerul de noapte și conținând 17 stele primare în asterism, Hydra conține de asemenea 75 de stele cu denimiri Bayer/Flamsteed. Are graniță comună cu constelațiile Antlia, Cancer, Canis Minor, Centaurus, Corvus, Crater, Leo, Libra, Lupus, Monoceros, Puppis, Pyxis, Sextans și Virgo. Poziționată la sud de planul ecliptic, Hydra este vizibilă pentru toți observatorii situați între latitudinile +54 grade și -83 grade și cel mai bine poate fi urmărită la culminație în timpul lunii Aprilie. În mitologie, Hydra reprezenta Șarpele  și este ușor de imaginat cum răsucirile și ondulările constelației de-a lungul cerului au putut suscita acest nume. Conform legendei, Apollo a READ MORE … Continuare …

Un comentariu

Poveștile Cerului. Constelația Horologium sau Orologiul

  de

Constelația Horologium este una dintre cele 14 constelații create de către Nicolas Louis de Lacaille pentru a cartografia cerul emisferei sudice. Numită original “Horologium Oscillitorium” pentru a-l onora pe Christiaan Huygens, mai târziu numele său a fost prescurtat în cel prezent și așa a fost admisă în seria celor 88 de constelații moderne recunoscute de către Uniunea Astronomică Internațională. Horologium ocupă cam 249 de grade pătrate ale cerului și constă din 6 stele principale în asterism, cu alte 10 stele ce au denumiri Bayer/Flamsteed. Are la graniţă constelaţiile Eridanus, Hydrus, Dorado şi Caelum. Horologium este vizibilă pentru toţi observatorii aflaţi între latitudinile +30 grade  și -90 grade și cel mai bine poate fi urmărită la culminația sa în timpul lunii Decembrie. Horologium a fost numită așa în onoarea lui Christiaan Huygens, matematician olandez, astronom și fizician. Pe când călătorea în emisfera sudică și cartografia cerul, Nicolas de Lacaille (care aprecia READ MORE … Continuare …