Poveștile Cerului. Constelația Lacerta sau Șopârla

Constelația Lacerta este una neobișnuită, pentru că nu aparține original creației lui Ptolemeu, ci este o realizare a lui Jojannes Hevelius. Lacerta a fost inclusp in Firmanentul Sobiescianum, un atlas de 56 de pagini creat de Hevelius, care a pus în lumină 7 noi constelații, care au supraviețuit timpului – și multe altele care nu au supraviețuit. Poziționată la nord planul ecliptic, ea este rîspândită pe 201 grade pătrate de cer și conține 5 stele principale în asterismul său și 17 stele cu denumiri Bayer/Flamsteed. Lacerta are graniță cu constelațiile Andromeda, Cassiopeia, Cepheus, Cygnus și Pegasus. Este vizibilă tuturor observatorilor situați la latitudini între +90 grade și -90 grade și cel mai bine poate fi urmărită la culminația sa în timpul lunii decembrie.

De vreme ce Lacerta este considerată o constelație modernă, nu este nici o mitologie asociată cu era, deși modelul stelar a fost foarte vizibil grecilor și romanilor din antichitate. La acea vreme indienii nativi americani aveau tradiții culturale serioase în legătură cu acest model stelar, zonă a cerului pe care o numeau ”Șopârla”. Probabil Hevelius a dorit să onoreze poveștile indienilor și a adoptat pentru constelație termenul latin pentru ”șopârlă”, respectiv Lacerta.

Deși Lacerta nu conține stele strălucitoare, odată ce reușești să selectezi pe cer zona micilor puncte luminoase care indică această constelație, puteți apoi porni în explorare. O cale sigură care vă poate ajuta să o localizați, este să așteptați o noapte cu cer întunecat și să scanați între Cassiopeia și Cygnus. Când sunteți pregătiți, haidem să privim Alpha Lacerte – simbolul ”a” de pe hartă. În timp ce este mai degrabă o stea obișnuită de clasă A, rezidând cam la 102 ani lumină de sistemul nostru solar, Alpha are cam de două ori mărimea soarelui nostru și strălucește de 27 de ori mai puternic. Prin telescop vom vedea că Alpha are un companion, dar este numai o stea dublă optică. Șmechera de magnitudine 11,8 care pare să țină aproape de Alpha se află de fapt la o depărtare de 2600 de ani lumină.

Acum facem un salt spre Beta Lacertae – simbolul ”B” de pe hartă. Locată la 170 de ani lumină de Terra, Beta este o gigantă galbenă, similară prin câteva caracteristici Soarelui nostru, dar cu mult mai masivă. Dacă vedeți în binocluri un câmp de stele către vest/sud vest de Beta, sunteți în poziția corectă. Situat cam la 2,6 grade depărtare de Beta, am găsit aici clusterul deschis NGC 7243, cunoscut mai bine sub denumirea de Best 59 sau Caldwell 16. Conține în jur de 40 de stele și acoperă o zonă destul de largă, ceea ce îl face să fie un obiect destul de interesant în binocluri. Dacă aplicați asupra lui puterea de mărire a unui telescop, să nu uitați să verificați cea mai strălucitoare stea din cluster. Numele său este Struve 2890 și este o stea dublă formidabilă.

O provocare adresată deținătorilor de telescoape, este să privească cam la 2 grade vest/nord vest de Beta pentru IC 1434 – un alt cluster deschis. La o magnitudine de 10, această frumusețe comprimată este menită să fie admirată cu optică de putere mare.

Haideți să încercăm cu telescoapele și NGC 7209 (RA: 22h 05m 12.0s Dec.:+46 29’ 59”). La o confortabilă strălucire de magnitudine 7,7, acest cluster stelar galactic este bine comprimat și foarte bogat în stele. Cunoscut de asemenea ca și Collinder 444 și Melotte 238, această frumusețe stelară a fost intens studiată fotometric, din cauza culorii roșii și metalicității, precum și datorită suspiciunii prezenței unor stele binare. Vizibil în binocluri ca un petec vag, cețos, foarte bine rezolvabil în telescop.

Pentru fanii stelelor binare, priviți spre Lacerta 8 (RA 22h 35m 52.28s Dec.: +39d 38’ 03.6”). Aici veți găsi un sistem stelar multiplu care se află de asemenea pe lista celor mai importante 100 de obiecte în Liga Astronomică. În ocularul telescopului, uitați-vă după steaua primară, de magnitudine 5,7,  acompaniată de o stea secundară, de magnitudine 6,5, cu o separație de numai 22 de secunde. Mai departe, veți găsi o stea C de magnitudine 7,2 separată de numai 82 de secunde. Cu siguranță merită atenția Dumneavoastră!

Sursa: UniverseToday

Un comentariu la “Poveștile Cerului. Constelația Lacerta sau Șopârla

  1. Iubesc planetariul si povestile cerului de cand eram in clasa a V-a, cand am participat cu clasa la o excursie la Baia Mare, atunci am vizitat si Planetariul. Multumesc foarte mult !

Lasă un răspuns