Autor: PLANETARIU BAIA MARE

Planetariul din Baia Mare, primul planetariu public din România, și unicul din Transilvania, de mai bine de o jumătate de secol - este un portal cosmic ce vă pune în contact cu Universul. Din 2015 - cel mai modern planetariu analogic din România, iar din 2020 completat cu un planetariu digital - în cadrul Muzeului de Științe Astronomice Baia Mare. Spectacol și cunoaștere într-un singur loc!
Niciun comentariu

Poveștile Cerului. Constelația Musca

  de

Constelația Musca a fost original creată de către Petrus Plancius din observațiile astronomice ale navigatorilor olandezi Pieter Dirkszoon și Frederick de Houtman când au explorat emisfera sudică. Tiparul stelar al constelației a devenit cunoscut atunci când a apărut pe un glob celest în 1597 și a fost considerată o constelație numită Apis când a fost adăugată la catalogul lui Johann Bayer – Uranometria, în 1603,  însă a fost greșit interpretată ca o muscă în loc de albină! În 1752, Nicolas Louis de Lacaille a renumit-o Musca Australis, musca sudică – pentru a evita confuzia cu Apus. Astăzi numele rămas este cel de Musca și a supraviețuit anilor și confuziei, pentru a deveni una dintre cele 88 de constelații moderne recunoscute de către Uniunea Astronomică Internațională. Situată la sud de planul ecliptic și acoperind cam 138 de grade pătrate ale cerului, Musca ocupă locul al 77-lea în mărime. Are 6 stele READ MORE … Continuare …

Niciun comentariu

Poveștile Cerului. Constelația Monoceros sau Licornul

  de

Constelația Monoceros a fost original cartografiată într-o lucrare realizată de către Petrus Plancius devreme în anii 1600 pentru referințele sale biblice, dar prima mențiune istorică apare în harta stelară a lui Jakob Bartsch creată în 1624, unde a fost prezentată sub numele de Unicorn.  Există și o altă posibilitate, conform studiului realizat de către Heinrich Wilhelm Olbers și Ludwig Ideler asupra unor hărți vechi astrologice, ca Monoceros să fi fost numit ”Al doilea Cal”, în timp ce istoricul Joseph Justus Scaliger face de asemenea mențiuni asupra acestea (la mijlocul secolului al XVI-lea) amintind de înregistrări astrologice persane. În ceea ce privește originile sale, constelația Monoceros a fost adoptată în 1930, ca una dintre cele 88 de constelații moderne și așa a rămas până în prezent. Este o constelație relativ vagă care constă din 4 stele principale în asterismul său primar și 32 de stele cu denumiri Bayer/Flamsteed în teritoriul său. READ MORE … Continuare …

Niciun comentariu

Poveștile Cerului. Constelația Microscopium sau Microscopul

  de

Micuța constelație Microscopium rezidă la sud de planul ecliptic și a fost creată de către Nicolas Louis de Lacaille. A fost adoptată de către Uniunea Astronomică Internațională și acceptată ca una dintre cele 88 de constelații moderne permanente. Microscopium acoperă aproximativ 210 grade pătrate ale cerului și conține 5 stele foarte vagi, în asterismul său. Are 13 stele cu denumiri Bayer/Flamsteed în teritoriul său și are graniță cu constelațiile Capricornus, Sagittarius, Telescopium, Indus, Grus și Piscis Austrinus. Poate fi văzută de toți observatorii situați între latitudinile +45 grade și -90 de grade și cel mai bine poate fi urmărită la culminație, în timpul lunii septembrie. Pentru că Microscopium este considerată o constelație ”nouă”, nu are nici o mitologie asociată cu ea, dar Nicolas Louis de Lacaille a fost un om de știință și numele constelațiilor pe care a ales să le adauge catalogului stelar sudic – Coelum Australe Stelliferum – READ MORE … Continuare …

Niciun comentariu

5 februarie în istoria astronomiei. În 1963 Astronomul Maarten Schmidt a măsurat pentru prima oară distanțele cuasarilor. Denumirea acestor obiecte îndepărtate și spectaculoase îi aparține.

  de ,

Maarten Schmidt (n. 28 decembrie 1929) este un astronom olandez care a măsurat distanțele cuasarilor. A studiat sub coordonarea lui Jan Hendrick Oort și și-a obținut doctoratul de la Observatorul Leiden în 1956. În 1959 a emigrat în SUA, unde a început să lucreze la Institutul de Tehnologie California. În debutul activității aici s-a ocupat de teoriile asupra distribuției masei și asupra dinamicii galaxiilor. O notă particulară a acestei perioade o constituie formularea a ceea ce a devenit cunosut sub numele de Legea lui Schmidt, care relaționează densitatea gazului interstelar cu rata de formare a stelelor în acea zonă gazoasă. Mai târziu a început studiul spectrelor luminoase ale surselor radio. În 1963, utilizând faimosul telescop reflector de 200 de inch de la Muntele Palomar, Schmidt a identificat obiectul vizibil corespondent uneia dintre aceste surse radio, cunoscut sub numele de 3C 273, căruia i-a studiat și spectrul. În vreme aparența de READ MORE … Continuare …

Un comentariu

4 februarie în istoria astronomiei. În 1906 se năștea astronomul William Tombaugh, care a descoperit în 1930 planeta pitică PLUTO

  de ,

Clyde William Tombaugh (1906-1997) a fost un astronom american. Deși cel mai bine a fost reținut în istorie ca descoperitorul în 1930 a planetei pitice Pluto, primul obiect care avea să fie descoperit în ceea ce mai târziu va fi identificat ca Centura Kuiper, Tombaugh a descoperit de asemenea 800 de asteroizi, este creditat cu primul contact al cometei C/1931AN, iar în seria descoperirilor sale mai enumerăm sute de stele variabile, clustere stelare, clustere galactice și un supercluster galactic. Este cunoscut și pentru cercetarea științifică a obiectelor zburătoare neindentificate (OZN). Pe când lucra ca tânăr cecetător la Observatorul Lowell din Flagstaff, Arizona, Tombaugh a primit sarcina de a realiza o cercetare sistematică a planetei trans-Neptuniene (numită și Planeta X), a cărei existență fusese preconizată de către Percival Lowell și William Pickering. Tombaugh a utilizat astrograful observatorului de 13 inch pentru a fotografia aceeași secțiune a cerului timp de câteva nopți READ MORE … Continuare …

Niciun comentariu

NASA a găsit planete candidate de dimensiunea Terrei în zona habitabilă

  de ,

Este galaxia noastră Calea Lactee casa altor planete de mărimea Terrei? … Planetele precum Terra sunt comune sau rare? Cercetătorii de la NASA au găsit răspunsuri acestor întrebări prin cea mai recentă descoperire a lor. ”Am pornit de la zero și acum avem 68 de planete candidate care au dimensiunea Terrei; de la zero în ce privește candidatele în zona habitabilă și acum avem 58 de asemenea planete. Zona habitabilă este o regiune unde apa în stare lichidă poate exista pe suprafața unei planete. Unele dintre candidate ar putea avea chiar sateliți, luni pe care să existe apă în stare lichidă”, a spus William Borucki de la Centrul de Cercetare Ames al NASA din California. ”Cinci dintre planetele candidate sunt copii ale Terrei, atât din punctul de vedere al dimensiunii, precum și situării în zona habitabilă de unde-și orbitează steaua mamă”. Planetele candidate solicită însă verificări alternative pentru a vedea READ MORE … Continuare …