Autor: PLANETARIU BAIA MARE

Situată chiar la sud de planul ecliptic, Piscis Austrinus a fost una dintre cele 48 de constelații originale transmise de Ptolemeu și a rămas în lista celor 88 de constelații moderne adoptate de către Uniunea Astronomică Internațională. Desfășurată pe 245 de grade pătrate ale cerului, ea este a 60-a constelație, ca mărime. Piscis Austrinus conține 7 stele principale în asterismul său și are 21 de stele clasificate Bayer/Flamsteed. Are graniță cu constelațiile Capricornus, Microscopium, Grus, Sculptor și Aquarius. Piscis Austrinus poate fi văzut de toți observatorii situați între latitudinile de +55 și -90 de grade și cel mai bine poate fi observată la culminație în timpul lunii octombrie. Piscis Austrinus mai este cunoscut sub denumirea de Piscis Australis – termenul latin pentru ”Peștele Sudic”. Până către secolul al XX-lea era cunoscut și sub denumirea de Piscis Notius. În mitologie era presupus că ar reprezenta părintele Peștilor. Probabil legenda vine din READ MORE … Continuare …

Situată pe planul ecliptic, Pisces este o constelație a zodiacului și una dintre cele 48 de constelații originale transmise de Ptolemeu. Ocupând aproximativ 889 de grade pătrate ale cerului, Pisces este a 14-a constelație ca mărime, în ciuda stelelor sale vagi. Pisces conține 21 de stele principale în asterismul său și are 86 de stele cu clasificări Bayer/Flamsteed. Pisces are graniță cu constelațiile Triangulum, Andromeda, Pegasus, Aquarius, Cetus și Aries. Poate fi văzută de observatorii situați între latitudinile +90 și -65 de grade și cel mai bine poate fi urmărită la culminația sa în timpul lunii noiembrie. Există un curent meteoric anual asociat cu Pisces care are vârful către 7 octombrie, în fiecare an. Dușul meteoric al Piscidelor are radiantul aproape de constelația Aries și produce o medie de 15 meteori pe oră, care au fost măsurați la viteza de 28 km/s. Ca întotdeauna, curentul meteoric poate începe câteva zile READ MORE … Continuare …

Micuța constelație Pictor rezidă la sud de planul ecliptic și a fost creată de către Nicolas Louis de Lacaille. A fost adoptată de către Uniunea Astronomică Internațională și acceptată ca una dintre cele 88 de constelații moderne. Pictor acoperă aproximativ 247 de grade pătrate ale cerului și este a 59-a constelație ca mărime. Are 3 stele principale în asterismul său și conține 15 stele cu denumiri Bayer/Flamsteed pe teritoriul său. Pictor are graniță cu constelațiile Caelum, Carina, Columba, Dorado, Puppis și Volans. Este vizibilă tuturor observatorilor situați între latitudinile +26 grade și -90 grade și cel mai bine poate fi văzută la culminația sa în timpul lunii ianuarie. Pentru că Pictor este considerată o constelație nouă, nu are nici o mitologie asociată cu ea – dar Nicolas Louis de Lacaille a iubit științele și artele. Numele pe care le-a ales pentru constelațiile selectate de el pentru catalogul stelelor sudice – READ MORE … Continuare …

Constelația sudică Phoenix a fost una dintre cele 12 create de către Petrus Plancius din observațiile navigatorilor olandezi Peter Dirkszoon Keyser și Frederick de Houtman. A fost publicată pentru prima oară într-un glob ceresc către sfârșitul anilor 1500 și prima oară a fost reprezentată într-un atlas ceresc de către Johann Bayer în 1603. Phoenix rezidă la sud de planul ecliptic și acoperă cam 469 de grade pătrate ale cerului, fiind a 73-a constelație ca mărime. Phoenix conține 4 stele principale în asterismul său și are 25 de stele clasificate Bayer/Flamsteed. Are granițe cu constelațiile Sculptor, Grus, Tucana, Hydrus, Eridanus și Fornax. Este vizibilă tuturor observatorilor situați între latitudinile +32 și -90 grade și cel mai bine poate fi urmărită la culminația sa în timpul lunii noiembrie. Există un duș meteoric anual asociat cu constelația Phoenix care are vârful  către 5 decembrie în fiecare an – Phoenicidele. Apariția sa a fost READ MORE … Continuare …

Poziționată la nordul planului ecliptic, constelația Perseus a fost una dintre cele 48 de constelații originale aduse de Ptolemeu și a rezistat cât să se regăsească pe lista celor 88 de constelații moderne adoptate de către Uniunea Astronomică Internațională. Aceasta acoperă 615 de grade pătrate de cer și este a 24-a constelație ca mărime pe cer. Perseus conține între 6 și 22 de stele în asterismul său primar și are 65 de stele clasificate Bayer/Flamsteed. Are graniță cu constelațiile Cassiopeia, Andromeda, Triangulum, Aries, Taurus, Auriga și Camelopardalis. Perseus este vizibilă tuturor observatorilor situați între latitudinile +90 și -35 de grade și cel mai bine poate fi văzută la culminația sa în timpul lunii Decembrie. Există un duș meteoric anual asociat cu Perseus și este unul dintre cele de bază – Perseidele. Data de vârf survine către 10 august în fiecare an iar radiantul sau punctul de origine este aproape de READ MORE … Continuare …

Poziționată la nord de planul ecliptic, constelația Pegasus a fost una dintre cele 48 constelații originale listate de Ptolemeu și a rezistat cât să fie acceptată pe lista celor 88 de constelații oficializate de Uniunea Astronomică Internațională. Pegas ocupă cam 1121 de grade pătrate ale cerului fiind a 11-a constelație ca mărime. Pegas conține între 9 și 17 stele principale în asterismul său (după figura pe care o alegeți) și are 88 de stele cu denumiri Bayer/Flamsteed pe teritoriul său. Pegas are graniță cu constelațiile Andromeda, Lacerta, Cygnus, Vulpecula, Delphinus, Equuleus, Aquarius și Pisces. Este vizibilă tuturor observatorilor situați între latitudinile de +90 și -60 și cel mai bine poate fi văzută la culminația sa în timpul lunii octombrie. Exisă un duș meteoric anual asociat cu constelația Pegasus cu vârful către 12 noiembrie, în fiecare an – Pegasidele. Radiantul sau punctul de origine – pentru acest curent meteoric este apropiat READ MORE … Continuare …