UNITRIP - UNIVERSE TO REACH? IN PLANETARIUM - AN ERASMUS PLUS PROJECT - EUROPEAN PARTNERSHIP OF THE MOST IMPORTANT PLANETARIUMS IN THE EUROPE

Universe to reach? In Planetarium! Acronym: UNITRIP :: Programme: ERASMUS+ :: (Agreement number: 2018-1-CZ01-KA204-048057)

Period: 1 October 2018 – 30 September 2020

Coordinator: Hvězdárna a planetárium Brno, p. o. (Czech Republic)

Partners: Slovak Central Observatory, Hurbanovo (Slovakia) – Tudományos ismeretterjesztő társulat, Budapest (Hungary) – Complexul Astronomic, Baia Mare (Romania) – Zielonogórski Osrodek Kultury, Zielona Góra (Poland) – Planetarium Hamburg (Germany)

The project of strategic partnership “Universe to reach? In planetarium!” connects partners from 6 European countries who are dedicated to education in technical and natural sciences, and who encourage interest in these disciplines and critical thinking in public. It focuses on astronomy and space technologies. Astronautics has a truly exceptional position among natural and technical sciences. Although it is actually fully rational, in its core it is very hardly understandable for the wide public, having a strong influence on the emotions and imagination of everybody. Sky and space fascinate everybody: amateurs and professionals, the smallest and the oldest; looking at images from orbital stations or from the Moon has an obvious emotional charge. Space research is connected with a number of fundamental problems of human existence; it often extends into the philosophy and touches upon religious issues. The project fits into the ideas of the space strategy for Europe. By international exchanges of know-how, professional workers of planetariums increase their competencies in the areas of digital technologies of the planetariums and innovative educational modules. During the international cooperation on the transferable programme for digital planetariums, they increase their competencies with an exclusive knowledge of the production of a specific educational product. A transferable audio-visual educational programme for digitaria (the so-called fulldome format) about astronautics in several national variations describing the space technology in everyday life, which we expect to be the result (intellectual output) of the cooperation among partners, is directed at a wide audience and with its aim supports not only interest in natural but also technical sciences among the public across Europe. The resulting programme in several language versions, shared by dozens of planetariums, will embrace tens of thousands of spectators. After the project termination, we expect further cooperation on production of portable fulldome programmes at the international level and networking in the future ahead.

Proiectul parteneriatului strategic ”Mai aproape de Univers? In planetariu!” conectează partenerii din șase țări europene, dedicați educației în științele naturii și ale tehnicii, încurajând interesul în aceste discipline și dezvoltarea gândirii critice. Proiectul se focusează pe astronomie și tehnologiile spațiale. Astronautica a deține o poziție cu adevărat excepțională în rândul științelor naturii și tehnicii. Deși complet rațională, astronautica este o știință care, cu adevărat, este greu de înțeles pentru publicul larg, suscitând o influență puternică asupra emoțiilor și imaginației tuturora. Cerul și spațiul cosmic este fascinant deopotrivă pentru amatori și profesioniști, de la cele mai mici vârste și pâna la senectute; imaginile capturate de pe stațiile orbitale sau de pe Lună suscită evident în noi o încărcătură emoțională. Cercetarea spațială este conectată cu un număr de probleme fundamentale ale existenței umane; adesea, aceasta se extinde în domeniul filozofiei și adresează întrebări problematice din punct de vedere religios. Acest proiect integrează perfect ideile privind strategia spațială a Europei. Prin schimburi internaționale de know-how, specialiștii ce lucrează în planetarii și perfecționează competențele în domeniul tehnologiilor digitale ale planetariilor dar și în cel al modulelor educaționale innovative. În timpul cooperării internaționale privind programul transferabil pentru planetariile digitale, competențelor specialiștilor din planetarii vor crește prin dobândirea cunoștințelor exclusive privind producția unui produs educațional specific. Un program educațional audio-vizual transferabil pentru ”digitaria” (așa numitul format full-dome) despre astronautică, în câteva variațiuni naționale, descriind impactul tehnologiei spațiale în viața de zi cu zi, este rezultatul așteptat (ca și produs intelectual) al cooperării dintre parteneri, un produs dedicat unei audiențe largi cu suport informațional ce acoperă deopotrivă interesul pentru științele naturii și cele tehnice, accesibil publicului european. Programul rezultat în câteva versiuni lingvistice, distribuit în zeci de planetarii, va fi vizionat de zeci de mii de vizitatori. După finalizarea proiectului, sunt așteptate și alte colaborări privind producția de programe portabile full-dome la nivel internațional și rețelizarea unor astfel de inițiative în viitorul apropiat.

(PUBLISHED AS AN ARTICLE ON 8 APRIL 2019)

Photo: Rollup – part of the Hurbanovo Central Observatory Contribution.

Note: The UNITRIP logo posted here is not the official project logo. It is an reprezentative of the UNITRIP topics project page displayed only at http://www.planetariubm.ro

ÎN PERIOADA 2019 – 2020 COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE ESTE PARTENER ÎNTR-UN PROIECT INTERNAȚIONAL DIN PROGRAMUL ERASMUS PLUS

Anul 2019 a debutat frumos la Complexul Astronomic Baia Mare, unde vizitatorii au fost întâmpinați cu cele două calendare – de perete și birou dar și cu ocazia de a vizita expoziția duplex Semnele Ceriului – Constelații Românești Tradiționale, o expoziție itinerantă care a fost prezentată anul trecut în câteva dintre cele mai importante muzee din țară, iar acest parcurs va continua și în 2019.

După aderarea la Rețeaua Națională a Muzeelor (RNMR) în 2018, la începutul lui 2019 Complexul Astronomic Baia Mare a devenit membru al Societății Internaționale a Planetariilor (IPS), într-o companie extrem de plăcută ce cuprinde planetarii importante, asociații naționale ale planetariilor din lumea întreagă, calitate care ne permite accesul la resurse informative extrem de importante și este premisa derulării unor proiecte internaționale cu tematică științifică sau educațională.

La sfârșitul anului trecut a ieșit de la tipar și Anuarul de Astronomie Populară al Complexului Astronomic Baia Mare, o publicație într-un format de lux care în cele 120 de pagini ale sale oferă o retrospectivă incitantă asupra celor 50 de ani de activitate pe care îi aniversează în anul 2019. Întrucât este o publicație dedicată aniversării semi-centenarului, lansarea oficială a publicației va avea loc odată cu debutul programului aniversar, în luna iunie.

Către finalul anului 2018 a fost semnat contractul de parteneriat la proiectul UNITRIP, din cadrul programului internațional Erasmus Plus, cu finanțare europeană, care angrenează Complexul Astronomic Baia Mare, într-un proiect major, fără costuri locale, de schimb de experiență cu specialiști de la cele mai importante planetarii din Europa – din Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia și Germania și realizarea în comun a unui program de planetariu ce are ca temă tehnologiile cosmice și modul în care ne afectează sau susține viața cotidiană. Grantul oferit acoperă 100% din costurile întregului program care presupune întâlniri și schimburi de experiență în cele șase locații ale partenerilor și colaborarea la realizarea programului, care va fi apoi disponibil pentru toate planetariile din România și celelalte cinci țări angajate în proiect.

Prima asemenea întâlnire, cu ocazia debutului proiectului (Kick-off-meeting), a avut loc la Brno, în Cehia – în perioada 13 – 15 ianuarie 2019, la – putem spune fără nici o ezitare – cel mai modern, mai bine dotat și mai mare planetariu din Europa. Dar este chiar mai mult de atât: un centru de popularizare a științelor cunoașterii în care planetariul este doar o componentă, cea mai importantă.

Cupola de proiecție a planetariului digital are un diametru de 17 metri iar capacitatea de primire este de 200 de locuri. Sistemul de proiecție din Digitarium are o rezoluție de 13,17 milioane de pixeli și poate proiecta 60 de cadre per secundă. Tehnologia de proiecție include un proiector digital al cerului de noapte Chronos II realizat de firma japoneză GOTO și un ecran de proiecție cu diametrul de 16,76 metri realizat de firma americană Spitz. Fotoliile sunt de asemenea extrem de confortabile și permit vizualizarea 360 grade. Investiția totală în modernizările de ultimă oră a fost de 2.173.861 euro, din care 90% a fost oferită de Ministerul Educației, Tineretului și Sportului din Republica Cehă. Desigur, cea mai recentă tehnologie permite proiectarea de spectacole 2D și 3D. Dar planetariul digital nu este totul. Platforma educațională interioară și exterioară (un adevărat parc tematic educațional – cu un rover lunar și o stație meteo digitală, printre altele, cu expoziții digitale uluitoare, cu o platformă de observații astronomice ce are acoperișul retractabil și cu o excursie în trecut, la primul planetariu, deschis în 1959 – cu un proiector Carl Zeiss ZKP-1, cu o cupola de 8 metri diametru – încă funcțional și ”pensionat”, al doilea sistem adăugat ca modernizare în 1991, un sistem Spacemaster, tot de la Carl Zeiss.

În 2005 a început modernizarea și renovarea masivă a instituției prin transformarea într-un centru multi-vizual. Clădirea Planetariului și Observatorului Brno a fost complet reconstruită până în 2011. Iar în 2013, planetariul original a fost înlocuit cu un sistem de proiecție digitală de la RSA Cosmos combinat cu un proiector Chronos II. Planetariul și Observatorul Astronomic din Brno este vizitat de peste 100.000 de vizitatori în fiecare an.

Complexul Astronomic Baia Mare a delegat doi specialiști pentru a participa la această întânire schimb de experiență și bune practici, iar aceștia au fost impresionați deopotrivă și de o altă atracție educațională și turistică formidabilă a orașului Brno: Centrul de Știință Vida, un parc tehnologic educațional ce oferă aplicații și demonstrații cinetice, digitale și vizuale – pentru aproape toate principiile și forțele din natură.

Acest proiect, desigur, aduce ca plus valoare creșterea calității în ofertele ce vor fi realizate de planetariul băimărean precum și o experiență îmbunătățiră a vizitării instituției noastre. Calitatea de partener în acest proiect în care sunt angrenate cele mai importante planetarii din Europa ne onorează și ne obligă, în același timp, să generăm și la Baia Mare experiențe formidabile de vizitare pentru publicul nostru.

Ciprian Petru Crișan – educator muzeal

(PUBLISHED AS AN ARTICLE ON 1 FEBRUARY 2019)

SATELIȚII ARTIFICIALI –  O INTRODUCERE ÎN TEMATICA TEHNOLOGIILOR SPAȚIALE ȘI IMPACTULUI ACESTORA ÎN VIAȚA COTIDIANĂ

Încă de la începutul timpului, oamenii s-au simțit legați și conectați cu cerul, cu Universul. Precum Icarus, ei au dorit să poată zbura prin atmosferă, depășind bariera aerului, iar apoi au visat să treacă dincolo și să cucerească spațiul cosmic. Era spațială a debutat în a doua jumătate a secolului al XX-lea, cu primul mesager terestru în spațiul cosmic: Sputnik – care, în limba rusă, însemna ”satelit” sau ”însoțitor” de călătorie. Acest prim satelit artificial, pregătit să ajungă pe orbită, a fost lansat la 4 octombrie 1957.

Poate că nu cunoaștem multe despre cursa spațială dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii care, cu costuri financiare excepționale, a surmontat o serie de probleme tehnice ale vremii, ducând la dezvoltarea de noi tehnologii și, finalmente, au condus la un impact global de inovare și producere de echipamente sofisticate ce astăzi sunt loc comun. Competiția inițială în domeniul spațiului, în timp, s-a transformat într-un parteneriat internațional cu o eficiență sporită și cu beneficii pentru toate națiunile Terrei. În actualitate – tehnologiile spațiale sunt parte a vieților noastre, datorită multor dispozitive, tehnici și aplicații inițial utilizate în dezvoltarea și managementul erei spațiale, care foarte repede au devenit accesibile oricui.

Aproape fiecare aspect al existenței noastre este acum asistat prin tehnologiile spațiale satelitare. Avem canale de televiziune din toată lumea retransmise cu ajutorul sateliților, Internetul este mai rapid și mai sigur datorită lor, iar tehnologia GPS ar fi un nonsens în absența sateliților. Aproape am uitat de prognozele meteorologice și de conexiunea mobilă mondială a telefoanelor noastre. Și chiar mai important, pentru că astronomia este prima știință din istoria civilizației umane, avem stații spațiale orbitale, iar telescoapele spațiale realizează observații astronomice de acuratețe, extinzând limitele cunoașterii și înțelegerii umane mult dincolo de orizontul universului observabil, până la primele lumini aprinse în cosmos. Și chiar dincolo de acestea.

Nu este cea mai importantă întrebare la care ne-am putea gândi, însă nu suntem oare curioși câți sateliți activi se află pe orbită în jurul planetei noastre? Indexul Obiectelor Lansate în Spațiul Cosmic, menținut de Biroul Națiunilor Unite pentru Afaceri ale Spațiului Cosmic (UNOOSA), menționează la începutul anului 2019, 4987 de sateliți orbitând planeta noastră și alți 7 situați pe orbitele altor corpuri celeste decât Terra. Așa încât, într-o singură zi, peste 5.000 de sateliți vâjâie deasupra capetelor noastre. Conform UNOOSA, în istoria spațială, un total de 8378 de obiecte au fost lansate în spațiu.

Tot UNOOSA, listează 31 de facilități oficiale de lansare a obiectelor în spațiul cosmic, incluzând un număr de facilități aeriene, marine și chiar submarine. Cele mai utilizate situri din istorie sunt: 

  • Cosmodromul Plesetsk din Rusia, cu 2 101 lansări;
  • Cosmodromul Baikonur din Kazakhstan, cu 1 734 lansări;
  • Cape Canaveral in SUA, cu 1 203 lansări;
  • Baza Forțelor Aeriene Vandenberg în SUA, cu 1 103 lansări;
  • Centrul Spațial Guyanais, în Guyana Franceză, cu 510 lansări.

O întrebare inevitabilă despre sateliți ar fi … câți dintre aceștia lucrează și operează în prezent și cât de mulți sunt doar istorie plutitoare în spațiul cosmic? UCS – Uniunea oamenilor de știință preocupați de această problemă, oferă o bază de date ce cuprinde curent 1957 de sateliți operaționali în orbită, ceea ce reprezintă doar 40% din sateliții ce orbitează planeta. Asta înseamnă că 3030 de obiecte metalice zboară în jurul Terrei cu viteze de mii de mile pe oră, fără să facă nimic.

Nu este foarte clar încă dacă ar trebui să ne îngrijoreze sateliții care nu fac nimic, sau cei care operează diverse misiuni din spațiu. Așa încât, să aruncăm o privire spre cei care … fac ceva acolo sus, sunt productivi. Se pare că din totalul de 1957 de sateliți activi, 777 sunt utilizați pentru comunicații, 710 pentru observații asupra Terrei, 223 – pentru dezvoltare și demonstrație tehnologică, 137 – pentru navigație și poziționare globală, 85 sateliți sunt pentru știința spațiului cosmic și observații, iar 25 de sateliți pentru Știința Pământului. Desigur, trebuie să menționăm că unii dintre sateliți au scopuri multiple.

Este de asemenea util să aflăm cine utilizează direct acești sateliți. Și 848 de sateliți sunt listați ca având utilizatori comerciali, 540 dintre sateliți au utilizare guvernamentală, 422 sateliți au utilizatori militari iar 147 sateliți sunt gestionați de utilizatori civili. Cam 279 sateliți sunt listați ca având utilizări multiple.

Acum suntem mai în temă, parcă, privind sateliții artificiali, respectiv cei operaționali sau cei care se încadrează de acum în zona deșeurilor spațiale.

SURSA: PIXALYTICS; Adaptare și traducere: Crișan Petru Ciprian

Mai multe informații

(Va urma)

(PUBLISHED AS AN ARTICLE ON 20 DECEMBER 2019)

DIVERSE APLICAȚII DATORATE INGINERIEI COSMICE – O INTRODUCERE ÎN TEMATICA TEHNOLOGIILOR SPAȚIALE ȘI IMPACTULUI ACESTORA ÎN VIAȚA COTIDIANĂ

Cel mai special lucru legat de sateliți este comunicarea wireless. Imaginați-vă 5000 de sateliți în orbita Terrei, comunicând cu ajutorul firelor! Eu nu îmi pot închipui așa ceva. Iar comunicarea wireless este o parte foarte importantă a vieților noastre, incluzând Internetul difuzat prin routerul wireless de acasă sau comunicațiile mobile realizate între celule și telefoanele inteligente cu multe funcții pe care le deținem. Și în curând Internetul va curge rapid de pe rețele de sateliți plasă lansați de SpaceX. Ca să nu mai vorbim de viitorul imediat, tehnologia 5G. Toate aceste dispozitive sunt relaționate cu tehnologiile spațiale și sunt dezvoltările unor dispozitive proiectate să asigure comunicarea wireless între Terra și facilitățile sau dispozitivele aflate în spațiul cosmic.

Haideți să călătorim puțin în timp, pentru a descoperi sursele unora dintre tehnologiile utilizate frecvent în viața cotidiană și care au fost inițial proiectate pentru un rol în spațiul cosmic.

Vedem la televizor multe reclame despre saltelele și pernele cu memorie, cât de sănătoase și utile pot fi acestea pentru un somn bun, însă nu ne-ar trece ușor prin minte să ne gândim că tehnologia de fabricație a acestor bunuri a fost proiectată și utilizată pentru a-i proteja pe astronauți în misiunile lor. Dezvoltată de NASA în 1966, ideea originală a acestei tehnologii a fost de a personaliza fotoliile astronauților pentru a neutraliza parțial efectele forțelor G în timpul decolărilor și aterizărilor. Această tehnologie a devenit, eliberată de NASA, bun al domeniului public la începutul anilor 1980. Dacă la început, produsele de acest tip erau foarte costisitoare, costurile de manufacturare au scăzut dramatic în timp și astăzi sunt accesibile financiar oricui. Cele mai moderne produse cu memorie din zilele noastre sunt realizate din poliuretan și alți aditivi care să-i sporească vâscozitatea și densitatea, în funcție de aplicație.

Știm cât de important este laptele matern pentru copii, în primele luni de viață, iar reclamele duduie pe televizoare pentru a sublinia acest aspect. Însă nu toate mamele pot oferi bebelușilor lapte matern. Putem de asemenea să ne întrebăm ce fel de alimentație este potrivită pentru astronauți și cosmonauți, pentru perioade mai mari de timp petrecute în spațiul cosmic. Și probabil că nu știați de formula Baby-Aid, dezvoltată de specialiștii NASA, care a explorat potențialul utilizării algelor ca agent de reciclare pentru zboruri spațiale de lungă durată. Acest ulei vegetal bazat pe alge a fost produs comercial de către corporația Martek Biosciences în Maryland, de către foști cercetători NASA care au lucrat la proiectul spațial în anii 1980 și au obținut un patent pentru invenția FormulaAid în 1994 – rețetă considerată a avea înalte beneficii pentru dezvoltarea mentală și vizuală a bebelușilor, dar și un supliment foarte bun al dietelor, datorită celor doi acizi grași poli-nesaturați, cunoscuți ca Acidul Docohexaenoic și Acidul Arachidonic, care pot fi găsiți de asemenea în laptele uman și care compensează în cadrul formulelor adiționale de alimentație a bebelușilor, absența laptelui matern sau prezența discontinuă a compușilor de bază din acesta. Produsul, în diverse ipostaze, este comercializat actualmente în peste 65 de țări din lumea întreagă.  

”Dustbuster” este un aspirator de mână și acesta este motivul pentru care îl considerăm esențial. Îl utilizăm pentru a curăța mașina sau suprafețe speciale, însă nu ne gândim neapărat că acest dispozitiv a fost utilizat în premieră pentru a colecta material de pe suprafața lunară. Parte a Misiunii Spațiale Apollo, dispozitivul original a fost dezvoltat ca o formă de aspirator portabil, auto-sustenabil, care să poată extrage mostre de rocă de pe suprafața lunară. Un program de computer a fost utilizat pentru rafinarea tehnologică pentru a oferi putere de motorizare maximă cu un consum minim de combustibil. Cercetarea a condus în cele din urmă la o serie de dispozitive casnice cu materii, dar prima mașinărie portabilă (de mână) de aspirat a fost prezentată în 1979. După ce prototipul din 1970 a fost numit ”Dustbuster”.

Poate că într-o situație de campare în tabără ați răscolit la nevoie în trusa de prim ajutor și ați dar de ea: este o ”pătură” subțire aurie sau argintie, capabilă să reflecte până la 97% din căldura radiată. Această folie subțire de plastic cu proprietăți reflective a radiațiilor este de fapt o ”pătură spațială”, realizată din tereftalat metalizat de polietilenă, ca rezultat al cercetării de către NASA, inițiată de către  Centrul de Zboruri Spațiale Marshall în 1964, pentru utilizarea în programul spațial al SUA, datorită rezistenței mare la mediul ostil din spațiu.

Nu este chiar o tehnologie proiectată special de NASA pentru spațiul cosmic, însă această unealtă numită ”implant auditiv”, care a îmbunătățit viețile a sute de mii de oameni, a fost inventată de Adam Kissiah, un fost inginer instrumentist. Studiul său în biblioteca tehnică a Centrului Spațial Kennedy și dezvoltarea prototipului au necesitat trei ani și – în 1977 – a obținut un patent pentru inventarea implantului auditiv. Dispozitivele auditive ajutătoare tradiționale amplifică doar sunetele pentru pacient, însă invenția sa era capabilă să selecteze informația semnal a vorbirii și să o convertească în impulsuri electrice pentru urechea pacientului, trimise către diferitele regiuni ale nervilor auditivi din creier.

În anul 2019 termometrele digitale cu infraroșu care pot lua temperatura de la distanță sunt loc comun și pot fi găsite nu doar în farmacii ci și la supermarket. Ei bine, dispozitivul a fost inițial produs într-o cooperare a NASA cu Corporația DIATEK, prin intermediul Programului de Afiliere Tehnologică al NASA. Acest dispozitiv măsoară radiația termică emisă de către urechea internă a pacientului în același fel în care este măsurată temperatura stelelor și planetelor. Și face asta prin deducția temperaturii bazată pe radiația termică emisă de către un obiect care este măsurat. Fiecare dispozitiv constă dintr-o lentilă ce focalizează energia termică infraroșie către un detector ce convertește energia într-un semnal electric.

În prezent, majoritatea ochelarilor de soare, lentilele prescrise sau lentilele de protecție din lumea întreagă sunt produse din plastic rezistent la zgârieturi. Plasticul rezistent la zgârieturi a fost inventat printr-o inițiativă comună a Centrului de cercetare AMES a NASA și Corporația Foster Grant. Înaintea acestei invenții, lentilele erau realizate din sticlă polizată. Noul regulament din 1972, care prevedea ca ochelarii de soare și de vedere prescriși medical să devină rezistenți la șocuri i-a condus pe producători la ideea înlocuirii sticlei cu plasticul. Dar plasticul era predispus la zgârieturi iar soluția a venit în cele din urmă de la NASA, când a dezvoltat o serie de suprafețe rezistente la zgârieturi, pentru căștile de protecție ale astronauților și alte echipamente aerospațiale. Foster Grant a câștigat o licență de la NASA în 1983, pentru a dezvolta mai departe și a produce plastic rezistent la zgârieturi și impact. Iar aceștia au adus noua tehnologie pe piață.

Probabil că nu ați auzit nici o vorbă despre programul de Cercetare Ceramică Avansată, dezvoltat de către Ceradyne pentru NASA, o aplicație intenționată inițial pentru utilizare în tehnologia militară, utilizată astăzi de asemenea pentru aplicații dentare, datorită transparenței materialelor. Da, ortodonția utilizează o formă transparentă de alumină policristalină, pentru a repara dinții și a salva mulți oameni de jenă, pentru că este aproape … invizibilă. La origine, Ceradyne împreună cu NASA au încercat să găsească un material care poate fi utilizat în radomuri infraroșii pentru a capta proiectile căutătoare de căldură. Radomurile sunt structuri ce protejează echipamentul radar, care trebuie să fie cât mai transparent posibil pentru ca energia radar să treacă prin el. În 1986 Ceradyne și Corporația Unitek au inițiat un proiect de colaborare care a condus la dezvoltarea brățărilor dentare invizibile. Pentru că, începând cu 1987, peste 300.000 de unități au fost produse pe lună, acesta a fost unul dintre cele mai de succes produse ortodontice din istorie.

Arată ca o armă periculoasă dar este de fapt o jucărie grozavă atractivă atât pentru părinți cât și pentru copii … este pistolul cu jet de apă Super Soaker, inventat de un fost inginer al NASA. Înțelegând potențialul unui pistol cu apă presurizată, prototipul său consta dintr-un tub PVC, sticlă acrilică și un recipient de suc gol din plastic. Compania de jucării Larami a dezvoltat acest pistol cu apă ca jucărie începând cu 1989 și primul său super-soaker, ”Power-Drencher” a ajuns în magazine în 1990. De ce oare această jucărie este listată aici, într-un compendiu ce vizează influența și beneficiile tehnologiilor spațiale în viețile noastre? Pentru că mințile minunate creează lucruri frumoase și utile. Și un fost inginer spațial este responsabil pentru această invenție!

NASA a contribuit imens în domeniul prosteticii și membrelor artificiale și această investiție a condus la incorporarea multor achiziții științifice și tehnologice spațiale, precum absorbirea șocului și amortizării. Prin colaborarea cu companii, precum Environmental Robot`s Inc., multe alte dezvoltări – sisteme de mușchi artificiali, senzori și actuatori sunt rapid rafinate și încorporate în membrele artificiale dinamice ale zilelor noastre.

Embedded Web Technology Software a fost inițial dezvoltat de către NASA, pentru a le permite astronauților să opereze și să monitorizeze experimente pe ISS de la distanță, prin intermediul Internetului. Mai târziu, NASA a publicat această tehnologie ca domeniu public, pavând calea către recenta explozie a Internetului Lucrurilor. Acum multe companii utilizează principiul controlului dispozitivelor și managementul acestora via internet, precum termostatele inteligente, becurile smart, sistemele de blocare inteligente, camerele de supraveghere wireless și multe alte gadgeturi – toate beneficiind de această tehnologie spațială a NASA.

Există multe alte beneficii ale aplicațiilor tehnologiilor spațiale, datorită cărora viețile noastre sunt mult mai ușoare și mai fără griji. În anii 1990, o echipă a Laboratorului Jet Propulsion (JPL) a lucrat pentru a crea camere de fotografiat destul de mici pentru a fi integrate în navele spațiale și care să ofere o rezoluție de calitate. În prezent, una din trei camere foto conține această tehnologie. Scanerele CAT au fost inventate, de asemenea, în scopuri științifice, pentru explorarea spațiului cosmic, ca tehnologie capabilă să răspundă nevoilor de captare a imaginilor digitale de calitate pentru programul spațial și JPL a jucat un rol important în dezvoltarea tehnologiei care a condus la scanerele CAT și la radiografie. Sistemele de purificare a apei sunt o tehnologie inventată la origine pentru scopuri spațiale de către NASA în anii 1960, prin crearea iodizării electrolitice cu argint pentru a purifica apa de băut a astronauților. Această tehnologie este larg utilizată în prezent pentru a ucide bacteriile din apă.  Unealta de descarcerare pentru a elibera persoanele blocate în mașinile bușite în accidente. Acești clești ai vieții aplică o versiune miniaturizată a sistemelor de separare a treptelor navetei spațiale. Căștile audio wireless au fost la început o tehnologie avansată de comunicare dezvoltată de NASA pentru a permite astronauților să opereze hands-free. Ei bine, astronauții au nevoie, de asemenea, de un anumit regim alimentar – iar NASA a realizat o cercetare aprofundată în domeniul alimentației spațiale. Una dintre tehnicile dezvoltate a fost înghețarea uscată, care reține 98% dintre nutrienți și conservă o greutate de doar 20% din greutatea originală. NASA a ajustat de asemenea o versiune mult mai modernă a unei invenții deja existente de detector de fum, creând cel mai sofisticat sistem de alarmare inventat vreodată. Mouse-ul și Computerul portabil au fost de asemenea inventate pentru operarea în spațiul cosmic. În anii 1960, un cercetător a explorat ideea de a face computerele mult mai interactive și epifania l-a condus către o cale nouă de a manipula datele pe ecranul computerului, conducând către banalul acum ”mouse”. Mai mult, SPOC (un acronim ce provine de la Shuttle Portable On-Board Computer) a fost creat prin adaptarea dispozitivului GRID Compass, primul laptop portabil. În crearea sa, atât zona hardware, cât și partea software au trebuit să fie ajustate pentru a corespunde cerințelor pieței comerciale.

O inimă artificială, capabilă să susțină viața până finalul unui transplant de cord – veți spune că nu este tehnologie spațială. Dar această invenție a fost o colaborare între NASA și MicroMed Technology Inc, care a condus la realizarea unei pompe salvatoare de vieți, pentru pacienții aflați pe lista de așteptare a transplantului de cord. Mult mai mic decât alte dispozitive pulsatile, acest dispozitiv de asistență a funcțiilor ventriculare poate opera până la 8 ore pe baterii, oferind pacienților mobilitate pentru a-și realiza activitățile zilnice.

Sistemele anti-înghețare utilizate în aviație, beneficiază de inițiativa susținută și derulată de NASA, prin inginerii săi, ca program proiectat să creeze ”Thermawing”, un sistem anti-înghețare și dezghețare viabil, care să le permită piloților să zboare în siguranță în zonele de contact cu gheață și oferă piloților avioanelor cu un singur motor tehnologia de încălzire rezervată de obicei pentru avioanele mari power-jet.

Toată lista de mai sus reprezintă doar vârful unui aisberg al influenței ingineriei spațiale în zona domeniului public și rolul inventicii avansate în realizarea confortului uman cotidian. În mai puțin de două decenii, majoritatea sarcinilor plictisitoare pe care astăzi oamenii le realizează pentru o punguță cu doi bani, vor fi realizate de roboți. Însă – mai înainte – roboții vor fi emisarii omului pe Lună și pe Marte, pentru a facilita realizarea unor baze pentru taberele științifice și de agrement. Inteligența artificială care, în prezent, domină tehnologia mobilă și ne selectează setările inteligent pentru a realiza cadre foto de neuitat, în timp va gestiona resursele caselor noastre, ne va conduce mașinile și ne va ajuta să luăm decizii logice în baza unor informații obiective. Nu trebuie să ne temem de viitor, de tehnologie. Tehnologia prezentului a fost patentată în filmele Science Fiction ale trecutului.

  • Bibliografie info online: jpl.nasa.gov, spinoff.nasa.gov;
  • Traducere, Prelucrare și adaptare: Crișan Petru Ciprian

(PUBLISHED AS AN ARTICLE ON 23 DECEMBER 2019)

PROJECT PARTNER PRESENTATION – MEETING AT BUDAPEST HUNGARY (1-3 DECEMBER 2019)

2018 – 2020. PROIECTUL UNITRIP – ERASMUS PLUS – SCHIMB DE EXPERIENȚĂ ÎNTRE PLANETARII DIN CEHIA, SLOVACIA, POLONIA, GERMANIA, UNGARIA ȘI ROMÂNIA ȘI REALIZAREA UNUI PRODUS INTELECTUAL. Universe to reach? In Planetarium (UNITRIP)

(UNGARIA) Budapesta  (1-3 decembrie 2019)

Budapesta este capitala Ungariei. Orașul este situat pe ambele maluri ale Dunării. În partea de est a Dunării se află Pesta, care ocupă două treimi din suprafață, iar pe partea de vest se află Buda, cealaltă treime a orașului. Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori. Printre cele mai importante puncte de interes turistic se află Castelul Buda, Parlamentul Ungariei, Bastionul Pescarilor, Podul cu Lanțuri și Piața Eroilor. Număr de turiști în Budapesta (ian – dec 2019: 2,5 milioane).

Planetariul din Budapesta a fost construit în anul 1977, în Nepliget, unul dintre cele mai mari parcuri ale orașului, departe însă de malul Dunării și de zonele turistice bine cotate ale orașului. Privilegiul său este acela de a fi o instituție cu reputație mondială, unde vizitatorii pot admira și studia fenomenele cerești, în cadrul unor spectacole cu scop educativ și de divertisment despre astronomie, sau de formare profesională în navigație celestă.

La momentul deschiderii sale în 1977, era cel mai mare și mai bine dotat planetariu din Europa, etalând un impresionant sistem de proiecție optico-mecanic Universal (”Universarium”) de la Zeiss-Jena, în interiorul unei cupole (dome) cu diametrul de 23 metri și cu peste 200 de fotolii moderne (pentru acel moment). Sistemul de proiecție este extrem de complex și alături de proiectorul principal, deține în sincronizare zeci de proiectoare secundare pentru diverse funcții de animație, precum sistemul solar, planete, mișcări personalizate pe bolta cerească, proiecție de diapozitive etc. Acest sistem de proiecție, care la nivelul anului 2019, pare foarte vechi și depășit, a reușit să ne impresioneze, totuși cu funcțiile sale multiple, cu claritatea stelelor și a celorlalte obiecte, cu dimensiunea autentică de cer natural a cerului artificial pe care îl proiectează. Cupola are și funcție de cinema, fiind dotată cu un ecran de proiecție plat, dar și cu scenă – unde pot fi desfășurate spectacole artistice.

Planetariul a fost închis oficial în 2017, datorită unor probleme de infiltrație ale clădirii, iar până la acel moment – in afara spectacolului clasic de planetariu, oferit în mai multe formule de spectacol, la planetariul Budapesta erau proiectate și diverse filme 3D cu tematică astronomică. Există o strategie și promisiuni solide guvernamentale în sensul redotării acestui planetariu cu unul dintre cele mai performante sisteme de proiecție la nivel mondial (cu unic echivalent în Japonia). Holul circular uriaș din jurul cupolei, utilizat pentru expoziții de fotografie, arată în planurile de renovare un design futurist în care sunt înglobabile diverse forme digitale de explorare a universului, de simulare și educare. Ambiția acestui refurbish de la temelie este susținută de guvernul maghiar și presupune costuri extrem de substanțiale. Asta pentru a pune într-o scenă nouă cel mai mare și mai modern planetariu din Europa, într-un interval de 5 ani.

Planetariul este administrat logistic și științific de Societatea pentru Diseminarea Cunoașterii Științifice (TIT), care gestionează și resursa Observatorului Astronomic Public ”Urania” din Budapesta. Societatea TIT este specializată în diseminarea informației științifice, publicarea noilor cercetări și prezentarea celor mai recente descoperiri într-o formulă populară și ușor de înțeles pentru toate vârstele. În cei 40 de ani de existență (până la închiderea din 2017), Planetariul TIT din Budapesta a fost vizitat de 4,5 milioane de vizitatori, numărul mediu de vizitatori per an fiind de 115.000. Potențialul de creștere al numărului de vizitatori după renovare și redotare este între 250.000 – 500.000 vizitatori.

Una dintre atracțiile cheie ale lunii decembrie în Budapesta este târgul de Crăciun care, la momentul sosirii noastre abia debutase și care este unul dintre cele mai apreciate în top târguri europene de Crăciun. Nu diferă foarte mult ca ofertă de alte târguri europene sau chiar din România, însă dispunerea este pe o suprafață uriașă, iar diversitatea produselor oferite aproape depășește imaginația.

PROJECT PARTNER PRESENTATION – MEETING AT ZIELONA GORA – POLAND (8-10 SEPTEMBER 2019)

2018 – 2020. PROIECTUL UNITRIP – ERASMUS PLUS – SCHIMB DE EXPERIENȚĂ ÎNTRE PLANETARII DIN CEHIA, SLOVACIA, POLONIA, GERMANIA, UNGARIA ȘI ROMÂNIA ȘI REALIZAREA UNUI PRODUS INTELECTUAL. Universe to reach? In Planetarium (UNITRIP)

(POLONIA) Zielona-Gora 8 – 10 septembrie 2019

Situat la o altitudine de 71 m, municipiul Zielona Góra este cel mai mare oraș din Voievodatul Lubusz, situat în vestul Poloniei, cu cei 141.000 de locuitori. Numele orașului înseamnă, în traducere, Muntele verde. Coordonate geografice – 15°30′ E; 51°56′ N. Municipiul este supranumit ”Capitala vinului”, zona din jurul său fiind singura regiune viticolă din Polonia. Orașul este înfrățit cu Bistrița din județul Bistrița-Năsăud. Zielona Gora beneficiază de o poziție geografică favorabilă, fiind situată relativ aproape de granița Poloniei cu Germania și fiind integrată câtorva autostrăzi și căi ferate internaționale ce conectează Scandinavia cu Europa de Sud și Varșovia cu Berlin.

Festivalul anual al Vinului, desfășurat chiar la începutul lunii septembrie, este una dintre manifestările reprezentative cu mare audiență internațională. Târgul de suveniruri, petrecerile muzicale stradale, diversitatea culinară fac și desigur sortimentele de vinuri, fac din acest festival un magnet turistic. Printre atracțiile orașului, situri precum Orașul Vechi medieval, excelent conservat și pus în valoare, Piața de schimburi de secol XIII, palate, parcuri etc. Datorită conexiunii sale cu tradiția vinului, întreg orașului este împânzit cu statuete comice din bronz sau alte aliaje, ilustrându-l pe Bacchus în diverse ipostaze. Iubitorii de muzică pot găsi satisfacții speciale în concertele Filarmonicii Tadeusz Baird din Zielona Gora.

Un oraș cu o istorie bogată, cu monumente istorice conservate și inteligent valorificate, cu tradiții multiculturale și prima mențiune istorică la 1222, situat pe ruta Berlin – Varșovia, Zielona Gora este o surpriză extrem de plăcută pentru orice turist. Aerisit, accesibil și oxigenat, centrul orașului te îmbie cu atracții naturale diverse, iar locuitorii utilizează masiv bicicletele și trotinetele electrice pentru evitarea aglomerărilor auto. Ca și în alte locații vizitate din Europa, cultura culinară a scos pâinea din alimentația de bază și a introdus legumele.

Planetarium Venus din Zielona Gora este componentă modernă a Centrului Științific Kepler (Centrum Nauki Keplera) alături de Muzeul de Științele Naturii, având ca misiune popularizarea achizițiilor științifice, din tehnologie și cultură. Planetariul este amenajat într-o clădire ce a fost anterior sală de Cinema (cu numele Venus), funcționând ca atare din 2015. Caracteristica de bază a sălii de proiecție este mobilitatea unică domului care se poate ridica-coborâ și înclina în funcție de audiență, iar această caracteristică conferă sălii un caracter multifuncțional, deoarece există un ecran de proiecție plat pentru proiecții cinema 3D și o scenă generoasă pe care se pot desfășura spectacole culturale. Există doar trei planetarii în lumea întreagă cu această caracteristică a domului mobil. În  acest dom cu înălțimea de 10 metri pot fi prezentate spectacole astronomice live sau pot fi proiectate filme astronomice sau din varii alte științe. Expoziția astronomică de la parter este echipată cu un sistem de proiecție multimedia pentru ecran sferic.  Aceasta oferă informații despre sistemul solar, meteoriți, precum și despre Johannes Kepler, patronul acestui Centru de Știință. La primul etaj, vizitatorii pot accesa laboratorul de optică, care prezintă experimente conectate cu fenomene optice cotidiene din jurul nostru.

Alături de spectacolele de planetariu digital și expoziții, Planetariul Venus organizează lecturi publice, concerte, ateliere astronomice, observații astronomice și alte activități tematice. Numărul total de vizitatori per an se încadrează într-un standard european de 100.000 de persoane, incluzând accesul la pachetele educaționale, activitățile de cinema și spectacole sau concerte.

PROJECT PARTNER PRESENTATION – MEETING AT HAMBURG – GERMANY (16 – 18 iunie 2019)

 
2018 – 2020. PROIECTUL UNITRIP – ERASMUS PLUS – SCHIMB DE EXPERIENȚĂ ÎNTRE PLANETARII DIN CEHIA, SLOVACIA, POLONIA, GERMANIA, UNGARIA ȘI ROMÂNIA ȘI REALIZAREA UNUI PRODUS INTELECTUAL. Universe to reach? In Planetarium (UNITRIP)

(GERMANIA) HAMBURG 16 – 18 iunie 2019

Hamburg este numele unuia din cele 16 landuri federale ale Germaniei. Ca teritoriu este identic cu orașul, mai precis cu statul-oraș numit oficial „Orașul liber și hanseatic Hamburg” (în germană Freie und Hansestadt Hamburg). Primarul orașului este în același timp și președintele guvernului de land, guvern care în Hamburg poartă numele „senat”. Numele oficial al orașului face referire la legăturile sale cu Liga Hanseatică. În prezent este principalul port german. Are 1,8 milioane de locuitori și este astfel al doilea oraș ca număr de populație din Germania și al șaptelea din Uniunea Europeană. Este centrul „regiunii metropolitane europene Hamburg”, cu o suprafață de 750 km².

La Maschen, în sud de oraș, se găsește nodul feroviar cu cea mai mare stație de triaj din Europa.
Se găsește în nordul Germaniei, la vărsarea râurilor Alster și Bille în fluviul Elba. Portul fluvial mareic se întinde cu precădere pe malul sudic al brațului nordic, vis-a-vis de cartierele Altona și St. Pauli. Malurile sunt legate prin poduri precum și prin tunelul vechi al Elbei și tunelurile noi. La nord și la sud de fluviu terenul este o luncă înaltă (Geest), din nisip și grohotiș, apărută în urma glaciațiunilor. Lunca joasă (Marsch) din nisip și mâl, din imediata apropiere a fluviului, este rezultatul a secole de inundații provocate de maree. Ambele maluri sunt însă acum îndiguite, vechi diguri amintesc încă de timpuri în care cartiere întregi stăteau sub apa. Cele doua lacuri din centrul orașului se datorează unui baraj al râului Alster, cel mare (Aussenalster) și cel mic (Binnenalster, înconjurat de centrul istoric al orașului). În zona centrală a orașului, afluenții, ca și Alsterul însuși, sunt parțial canalizați și mărginiți de multe locuri de parcare publice. Mulțimea de râulețe și canale (numite Fleet, dar și Kanal) sunt traversate de 2500 de poduri, fiind orașul cu cele mai multe din Europa, mai multe ca Veneția(400), Amsterdam(1200) și Londra împreuna. („Venetia nordului”).

Granițele actuale ale Hamburgului s-au stabilit abea la 1 aprilie 1937 (Groß-Hamburg-Gesetz). Orașul este atât ca suprafață cât și ca populație al doilea din Germania.
Se mărginește la nord cu Schleswig-Holstein și la sud cu Niedersachsen. Îi mai apartin, administrativ la sectorul „Hamburg Mitte”, insulele Neuwerk, Scharhörn, Nigehörn precum și parcul național „Hamburgisches Wattenmeer” de la gura Elbei.

Hamburg, cel mai mare oraș din Germania după Berlin, se află în fruntea estuarului în formă de pâlnie lungă a râului Elba. Localizarea sa face o legătură importantă între mare și rețeaua de căi navigabile interioare din Germania și numeroase insule. Orașul este cel mai bine cunoscut pentru faimoasa sa zonă portuară, Portul Hamburg. În afară de a fi un important centru de transport, Hamburg a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale și comerciale din Europa, precum și o destinație turistică majoră.

Singura parte a Hamburgului vechi de a supraviețui secolelor de incendii și războaie, Deichstrasse îngustă, curbată, dă un sentiment al trecutului orașului. Construit cu mult înainte de depozitele din secolul al XIX-lea și de complexele portuare din secolul 21, strada este o vedere în trecutul orașului Hansa. Liga Hanseatică a fost o asociație medievală de orașe portuare independente și comercianți de-a lungul Atlanticului Baltic și de Nord din secolele 11 până la secolul al XVIII-lea și chiar în secolul al XIX-lea. Arhitectura sa distinctă se regăsește în Germania baltică. Deichstrasse te duce direct pe un pod peste unul din numeroasele canale ale orașului. Depozitele de cărămizi masive, construite la câteva secole după ce puterea lui Hansa a dispărut, formează un canion de-a lungul laturilor canalului.

O alta pasarela duce in cel mai tare cartier nou, Hafencity, unde se amesteca vechi si nou intr-un amestec impresionant de caramida neo-Hansa din secolul al XIX-lea cu apartamente contemporane din otel si sticla, balcoanele le distrug peste cafenele atractive, – ochi cu vase de navigatie vechi. Multe dintre cele mai interesante lucruri de făcut în Hamburg sunt în această zonă portuară.

PARCUL DE STAT DIN HAMBURG

Parcul de stat din Hamburg a fost creat printr-o inițiativă locală de contrabalansării construirii intense datorate erei industrializării și a fost amenajat între anii 1910 – 1918. Atracția principală a parcului este Planetariul Hamburg, un fost turn de apă care, noaptea, este iluminat în culori variate. Turnul de apă, construit din cărămidă în 1914, a fost proiectat de Oskar Menzel, iar în 1930 găzduiește cel mai mare planetariu din Germania.

PLANETARIUL DIN HAMBURG

Planetariul Hamburg, vizitat anual de peste 300.000 de oaspeți, este amenajat într-un turn istoric de apă renovat în acest scop, funcționând ca planetariu din 1930 și a traversat 5 faze de progres în dezvoltarea sa până în actualitate. Planetariul oferă posibilități tehnice unice datorate, printre altele, proiectorului său Zeiss Universarium 9, capabil să proiecteze iluzii spațiale perfecte pe ecranul domului cu diametrul de 20,6 metri, cu detalii extrem de precise rezolvabile de puterea ochiului uman. Dispozitive speciale adaptate augmentării spectacolelor de planetariu sunt capabile să reproducă nuanțe odorizante, precum mirosul mării, al focului, al unor condimente și băuturi diverse, sau pot simula condiții exterioare din aer liber, precum vântul sau ceața. Spectacolele de planetariu sunt acompaniate de diverse efecte de sunet rulate de un sistem audio 3D și pot fi combinate cu efecte luminoase generate de show-ri cu lasere. Grație programelor de top pe care le poate oferi, Planetariul Hamburg este cel mai modern și mai ofertant planetariu din Germania și este cotat ca unul dintre cele mai bine echipate planetarii din Europa. Este un punct cheie de intersecție a științei și culturii.

Spectacolele de planetariu din Hamburg acoperă o paletă largă de topicuri, cu interesul central pentru științele naturi (particular natura neanimată, Terra și Universul). Cu nouă design în două culori (negru și galben), iar din februarie 2017 cu noile unelte tehnologice adiționale și cu mai mult spațiu funcțional, planetariul Hamburg a pregătit cinci premiere în acest an. Planetariul poate valorifica acum un spațiu mult mai generos, incluzând o sală de conferințe, o cafenea pentru vizitatori sau simpli turiști și un acces liber la platforma scenică de panoramă. Cu noua strategie PR, planetariul a implementat operaționalizarea electronică pentru vizitatorii săi, oferind posibilitatea achiziționării online a tichetelor și abonamentelor.

De aproape două decenii, echipa planetariului Hamburg a căpătat experiență și excelență în crearea unor experiențe imersive de predare/învățare pentru teatrele de planetariu. Planetariul Hamburg a fost primul teatru digital full-dome în timp real din Europa (2003) și continuă să fie în fruntea producției și tehnologiei teatrelor imersive de educație științifică.

Cu peste 300.000 de vizitatori anual, această instituție oferă experiențe de învățare continuă pentru toate grupele de vârstă și lucrează continuu cu oameni de știință și educatori din întreaga lume. Aceasta incluzând colaborări cu Centrul de Zbor Spațial Goddard al NASA și Universitatea Goettingen, asupra misiunii STEREO către Soare. Alți parteneri importanți din Centrul Helmholtz pentru Cercetare de Coasă și Muzeul de Stat Saxony-Anhalt.

De-a lungul anilor au fost scrise, adaptate și prezentate cu succes zeci de spectacole de planetariu, către audiențe de toate vârstele. Sunt frecvente prezentările live ale astronauților ESA și ale altor cercetători – adăugate unei varietăți largi de peste 2000 de prezentări școlare și pentru public în fiecare an.

Thomas Kraupe, astrofizician și director al Planetariului Hamburg, este un expert recunoscut la nivel mondial în domeniul planetariilor, care a fost un pionier în recrearea imersivă a experienței de planetariu în din anii 1980 în Europa și SUA. El a fost ales în două rânduri președinte al Societății Internaționale a Planetariilor și continuă colaborarea într-o rețea internațională cu colegi și parteneri.