Autor: PLANETARIU BAIA MARE

Constelația zodiacală Scorpius rezidă pe planul ecliptic și a fost una dintre cele 48 de constelații originale cartografiate de Ptolemeu, iar mai târziu a fost adoptată ca o constelație modernă de către Uniunea Astronomică Internațională. Aceasta acoperă 497 de grade pătrate ale cerului și este a 33-a în mărime. Scorpius are 15 stele principale în asterismul său și 47 de stele cu clasificare Bayer/Flamsteed. Are graniță cu constelațiile Sagittarius, Ophiuchus, Libra, Lupus, Norma, Ara și Corona Australis. Scorpius este o constelație vizibilă de către toți observatorii situați între latitudinile +40 și -90 de grade și cel mai bine este văzută la culminația sa, în timpul lunii iulie. Există două dușuri meteorice anuale asociate cu constelația Scorpius. Primul este Alpha Scorpidele – care începe pe sau către 16 aprilie și se încheie către 9 mai. Vârful survine către 3 mai iar radiantul este lângă steaua roșie Antares. Al doilea duș meteoric READ MORE … Continuare …

Constelația zodiacală a Săgetătorului rezidă pe planul ecliptic și a fost una dintre cele 48 de constelații originale cartografiate de către Ptolemeu, mai târziu fiind adoptată și de către Uniunea Astronomică Internațională pe lista celor 88 de constelații moderne. Ea ocupă cam 867 de grade pătrate ale cerului, fiind a 15-a constelație ca dimensiune. Are 7 stele primare in asterismul principal și 68 de stele cu clasificări Bayer/Flamsteed. Sagittarius are graniță cu constelațiile Aquilla, Scutum, Serpens Cauda, Ophiucus, Scorpius, Corona Australis, Telescopium, Indus, Microscopium și Capricornus. Este vizibilă tuturor observatorilor situați între latitudinile +55 și -90 de grade și cel mai bine poate fi văzută la culminația sa în timpul lunii august. Forma de ceainic ușor de recunoscut a Săgetătorului a fost bine cunoscută în mitologie ca reprezentând un personaj jumătate om, jumătate cal – Centaurul. Conform unor legende, el ar fi fost copilul lui Saturn și al lui Philyra. READ MORE … Continuare …

Sagitta aparține celor 48 de constelații cartografiate de Ptolemeu și a rămas pe lista celor 88 de constelații adoptate de către Uniunea Astronomică Internațională. Situată la nord de planul ecliptic, ocupă 80 de grade pătrate ale cerului, fiind a 86-a constelație ca mărime. Sagitta conține 4 stele principale în asterismul său și are 19 stele clasificate Bayer/Flamsteed. Are granițe cu constelațiile Vulpecula, Hercules, Aquila și Delphinus. Sagitta este vizibilă tuturor observatorilor situați între latitudinile de +90 și -70 de grade și cel mai bine poate fi văzută la culminația sa în timpul lunii august. În istoria timpurie, constelația Sagitta a fost cândva cunoscută sub numele Sham – un nume adresat în prezent stelei sale Alpha. Romanii au fost cei care au numit această constelație Sagitta – adică Săgeata. În mitul grec, această reprezintă arma utilizată de Hercules pentru a ucide vulturul Aquila – sau proape păsările Stymfaliene. Poate este Săgeata READ MORE … Continuare …

Constelația Pyxis este situată la sud de planul ecliptic. La un moment dat, stelele sale erau considerate parte a unei constelației antice Argo Navis, ca și ”catarg” al corăbiei. În cele din urmă, Argo Navis a fost împărțită în trei constelații separate – Puppis, Vela și Carina – de către Nicolas Louis de Lacaille. La acel moment, Lacaille a numit grupul de stele Pyxis ca Pyxis Nautica – ”Compasul marinarului”. I-a fost sugerat de către John Herschel ca grupul de stele să fie numit Malus, sau ”catargul”, dar sugestia nu a fost urmată. Când constelația a fost oficial adoptată de către Uniunea Astronomică Internațională, numele a fost prescurtat doar în Pyxis. Această constelație acoperă 221 de grade pătrate de cer și ocupă locul 65 în mărime. Pyxis conține 3 stele principale în asterismul său și are 10 stele cu clasificare Bayer/Flamsteed. Are graniță cu constelațiile Hydra, Puppis, Vela și Antlia. READ MORE … Continuare …

Constelația Pupa a aparținut cândva unei constelații mai mari, numită Argo Navis – corabia mitologică utilizată de Jason și Argonauți. Argo Navis a fost recunoscută ca fiind una dintre cele 48 de constelații cartografiate de Ptolemeu, dar mai târziu a fost divizată, în 1752 de către Nicolas Louis de Lacaille în trei secțiuni, anume Carina (Carena), Puppis (Pupa) și Vela (Pânzele). Pentru că denumirile Bayer/Flamsteed erau deja în uz la acea vreme, Designațiile au fost de asemenea împărțite, astfel Alpha și Beta aparținând constelației Carina, în timp ce Vela are Gamma și Delta. După adoptarea constelației Puppis de către Uniunea Astronomică Internațională, aceasta ocupă 673 grade pătrate ale cerului și este a 20-a constelație ca mărime din poziția sa la sud de planul ecliptic. Puppis are graniță cu constelațiile Monoceros, Pyxis, Vela, Carina, Pictor, Columba, Canis Major și Hydra. Conține 76 de stele cu clasificări Bayer/Flamsteed și asterismul său primar READ MORE … Continuare …