ASTEROIZII: FORMARE, DESCOPERIRE ȘI EXPLORARE

Asteroizii – prezentare generală Asteroizii sunt lumi mici, stâncoase, lipsite de aer care realizează mișcări de revoluție în jurul soarelui, roci mult prea mici pentru a fi numite planete. Dar, în ciuda dimensiunilor mici, asteroizii pot fi periculoși. Mulți au lovit Pământul în trecut, iar în viitor mulți alții se vor ciocni de planeta noastră. Este doar unul din motivele pentru care cercetătorii studiază asteroizii și sunt doritori să afle mai mult despre numărul acestora, caracteristicile fizice și orbitale. Dacă un asteroid este poziționat în fața noastră, dorim să știm asta. Cei mai mulți asteroizi sunt situați în inelul vast între orbitele lui Marte și Jupiter. centura principală găzduiește peste 200 de asteroizi mai mari de 100 km în diametru. Oamenii de știință estimează că centrura de asteroizi conține peste 750.000 de asteroizi cu diametrul mai mare de 1 km și milioane de asteroizi mai mici. Nu toate obiectele din READ MORE … Continuare …

DE CE PLANETA MARTE A MURIT ȘI TERRA A SUPRAVIEȚUIT?

Acest video are în vedere cea mai importantă întrebare dintre toate: de ce noi oamenii explorăm spațiul cosmic? Roverul marțian Curiosity este integrat celei mai recente misiuni marțiene dintr-o serie lungă de misiuni: landeri trimiși pentru a săpa în sol și a-i studia rocile, orbiteri trimiși pentru ai cartografia văile și crestele. Aceeași întrebare revine. Oare vreodată apa lichidă a curs în această lume uscată și prăfuită? Și există oare indicii rămase pe care le-am putea găsi? Cunoașterea rezultată din aceste misiuni ar putea ajuta la aflarea răspunsului unei întrebări mult mai profunde, mai filozofice. Planeta noastră Terra este oare regula, într-o galaxie cu multe planete purtătoare de viață? Sau Terra este o perlă rară cu un statut unic și o istorie care i-a permis să dea naștere formelor de viață? Pe planeta Marte, Curiosity a observat pietricele și alte roci frecvent asociate apelor curgătoare. Acestea au fost identificate în READ MORE … Continuare …

APĂ ÎNGHEȚATĂ ȘI MATERII ORGANICE LA POLUL NORD AL PLANETEI MERCUR – NOILE DESCOPERIRI ALE SONDEI MESSENGER

Cu 20 de ani în urmă materiale strălucitoare au fost văzute cu radarul în regiunea polară a planetei Mercur și – de atunci – cercetătorii au postulat că apa înghețată s-ar putea ascunde acolo în regiunile umbrite permanent. Cele mai recente informații primite de la sonda Messenger – care orbitează acum planeta în punctul cel mai apropiat de Soare – confirmă că într-adevăr Mercur găzduiește apă înghețată precum și materiale organice în interiorul craterelor sale umbrite permanent de la polul său nord. Cercetătorii consideră că Mercur ar putea deține între 100 de miliarde și 1 triliard de tone de apă înghețată la ambii poli și că gheața ar putea avea o grosime de 20 m în anumite locuri. În plus, materialul negru care acoperă gheața în unele locuri ar putea reține alte volatile precum materialele organice. Echipa misiunii Messenger a publicat trei materiale în numărul din această săptămână al jurnalului READ MORE … Continuare …

PLANETA PITICĂ MAKEMAKE NU ARE ATMOSFERĂ. ACEASTĂ LUME ÎNDEPĂRTATĂ ȘI RECE ÎȘI ARATĂ SECRETELE PENTRU PRIMA OARĂ

https://www.youtube.com/watch?v=eH7-UVuX_z0 Astronomii au utilizat trei telescoape de la Observatorul European de Sud din Chile pentru a observa planeta pitică Makemake pe măsură ce s-a poziționat în fața unei stele îndepărtate și i-a blocat lumina. Noile observații ne-au permis pentru prima oară să investigăm dacă Makemake este învăluită de atmosferă. Această lume rece are o orbită ce rezidă în sistemul solar exterior și se anticipa că deține o atmosferă asemănătoare lui Pluto dar, recentele investigații au demonstrat că nu este cazul. Cercetătorii au măsurat de asemenea, pentru prima oară, densitatea lui Makemake . Noile rezultate au fost publicate în numărul din 22 noiembrie al jurnalului Nature. Planeta pitică Makemake are cam două treimi din dimensiunea planetei Pluto și călătorește în jurul Soarelui pe o traiectorie îndepărtată ce rezidă dincolo de Pluto, dar mai aproape de Soare decât Eris, cea mai masivă planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar. Observațiile anterioare asupra READ MORE … Continuare …

PENTRU CA VIAȚA COMPLEXĂ SĂ EXISTE ESTE NEVOIE DOAR DE CANTITATEA CORECTĂ DE ASTEROIZI UCIGAȘI

Acum 500 de ani oamenii își închipuiau că trăiesc pe o planetă statică în centrul Universului, un univers mic necesar doar pentru potențarea valorilor de cunoaștere și devenire umană către perfecțiune, în sens adamic, religios sau filozofic. Era inutilă și nefastă imaginarea sau căutarea altor lumi în care viața să fie prezentă. Astăzi Vaticanul nu se mai opune prospecțiunilor în Univers în căutarea altor planete locuite, afirmând că Dumnezeu a creat Universul și este decizia Lui dacă viața există și în alte locuri. Este foarte posibil și probabil să existe viață în Univers, nu doar în perspectiva insulară a unor oaze dinamice, ci sub forma unui număr de catralioane de planete ce suportă viața. Universul este, în fond, foarte mare – cam o sută de miliarde de galaxii, fiecare cam cu 100-200 de miliarde de stele. Iar viața, în acest uriaș atelier de creație care este Universul, pare să fie READ MORE … Continuare …

Mai multe găuri negre hoinare s-ar putea perinda prin galaxia noastră!

Avem de-a face cu o nouă teorie a găurii negre hoinare, care sperăm că nu va poziționa ziua judecății de apoi pe o nouă tangentă. Studii recente sugerează însă existența a sute de găuri negre masive rezultate în perioada timpurie a Universului în urma construcției galaxiilor, care s-ar perinda prin Calea Lactee. Astrofizicienii Ryan O’Leary  și Avi Loeb afirmă că găurile negre hoinare erau inițial poziționate în centrul galaxiilor minuscule, de masă scăzută. De-a lungul miliardelor de ani, acele galaxii pitice s-au zdrobit reciproc pentru a forma galaxii mari și întregi precum Calea Lactee. Ei au prezis de asemenea că Terra ar trebui să fie în siguranță, deoarece aceste găuri negre hoinare rezidă probabil la mii de ani lumină depărtare. ”Aceste găuri negre sunt relicve ale trecutului Căii Lactee”, a spus Loeb de la Centrul pentru Astrofizică Harward Smithsonian. ”Puteți spune că noi suntem arheologii care studiem acele relicve pentru READ MORE … Continuare …