Categorie: special

Jacqueline van Gorkom, profesor asociat la departamentul de astronomie al Universității Columbia, expert în investigarea mișcării și evoluției galaxiilor și structurilor la scară largă ale Universului, cu telescoape radio. A studiat modul în care galaxiile apar în diverse lungimi de undă pentru a determina masa lor și dacă tipul lor morfologic (spiral, spiral barat, eliptic etc) are influență asupra distribuției relative a materiei luminoase sau întunecate. Ea a explorat efectele mediilor galactice (de la clusterele dense ale galaxiilor până la zonele de vid) în evoluția galactică. Van Gorkom a crescut în Olanda, unde o profesoară de chimie a ținut un curs de evoluție stelară și originea elementelor din interiorul stelelor, curs care i-a reținut atenția. Dar coordonatorii săi școlari i-au spus că, în ciuda rezultatelor geniale la olimpiadele de matematică cu care îi întrecea pe băieți, cariera de cercetător științific nu este adecvată pentru o femeie. După absolvire,  a petrecut READ MORE … Continuare …

Maria Teohari (n. 22 aprilie 1885, Giurgiu – d. 1975, Bucureşti). Prima femeie astronom din România. Fiica medicului Christu şi a Alexandrei Teohari a urmat clasele primare la Giurgiu şi pe cele liceale la Bucureşti, la „Elena Doamna” şi Şcoala Centrală, iar cele universitare la Facultatea de Ştiinţe, cu specializări la Observatoarele astronomice din Paris şi Nisa, unde a fost trimisă din iniţiativa profesorului Nicolae Coculescu, întemeietorul Observatorului din Bucureşti. Aici a făcut observaţii asupra Soarelui, a planetelor mici şi asteroizilor. Reîntoarsă în ţară, în 1914, a lucrat la Observator, publicând în Anuarul acestuia mai multe lucrări despre petele solare, protuberanţe şi tot felul de fenomene celeste, precum şi în revista „Natura”, articole despre popularizarea acestui domeniu. După slăbirea vederii, a trecut la catedră. A predat la Liceul „Domniţa Ileana” matematica şi astronomia, discipline pentru care a publicat o serie de manuale. Poliglotă, cunoştea foarte bine germana, engleza şi franceza, limbi READ MORE … Continuare …

Jocelyn Bell Burnel a jucat un rol esențial în descoperirea pulsarilor, în 1967. Absolventă a Universității Cambridge, Bell a lucrat cu coordonatorul său Antony Hewish la un proiect de detectare a quasarilor utilizând un radio telescop nou, aflat în construcție, pe o suprafață de 4 acri și jumătate, în afara orașului. Ea și-a petrecut primii doi ani la Cambridge ajutând la construirea telescopului, tăind, intânzând și legând fire, uneori fixând stâlpi în pământ cu barosul. Când telescopul a intrat în funcțiune în iulie 1967, treaba lui Bell a fost să analizeze radiograma cu înregistrări tipărite ce avea cam 400 de metri lungime, care era produsă de telescop la fiecare 4 zile, căutând surse radio ale radiantelor (versiunea radio a sclipirilor, cauzate de trecerea undelor radio prin gazul ionizat din spațiu și din atmosfera superioară a Pământului). După câteva săptămâni de analiză, Bell i-a atras atenția lui Hewish asupra unei surse READ MORE … Continuare …

Cecilia Payne-Gaposchkin (1900 – 1979) a fost prima persoană, bărbat sau femeie, care a primit în 1925 rangul de doctor în astronomie, pentru munca realizată la Observatorul Colegiului Harvard. Cercetarea sa a combinat măsurători ale liniilor spectrale din plăcile fotografice de arhivă de la Harvard cu noile predicții teoretice ale modului în care temperatura și starea ionizării atomilor din atmosfera stelară poate afecta tăria acelor linii. Aceasta i-a permis să desemneze o temperatură de suprafață fiecărui tip de stea în clasele spectrale Cannon, cercetare fundamentală care a fost revizuită foarte puțin de atunci. Un alt rezultat important al activității sale a fost descoperirea atmosfera Soarelui este compusă primar din hidrogen, cu heliu fiind al doilea element ca abundență. Astronomul Otto Struve, în 1960, a descris munca sa ca fiind „cea mai genială teză de doctorat scrisă vreodată în domeniul astronomiei”. Născută în Anglia, Cecilia Payne s-a mutat în Statele Unite READ MORE … Continuare …