Femei celebre în istoria astronomiei (5)


Cecilia Payne-Gaposchkin (1900 – 1979) a fost prima persoană, bărbat sau femeie, care a primit în 1925 rangul de doctor în astronomie, pentru munca realizată la Observatorul Colegiului Harvard. Cercetarea sa a combinat măsurători ale liniilor spectrale din plăcile fotografice de arhivă de la Harvard cu noile predicții teoretice ale modului în care temperatura și starea ionizării atomilor din atmosfera stelară poate afecta tăria acelor linii. Aceasta i-a permis să desemneze o temperatură de suprafață fiecărui tip de stea în clasele spectrale Cannon, cercetare fundamentală care a fost revizuită foarte puțin de atunci. Un alt rezultat important al activității sale a fost descoperirea atmosfera Soarelui este compusă primar din hidrogen, cu heliu fiind al doilea element ca abundență. Astronomul Otto Struve, în 1960, a descris munca sa ca fiind „cea mai genială teză de doctorat scrisă vreodată în domeniul astronomiei”.

Născută în Anglia, Cecilia Payne s-a mutat în Statele Unite ale Americii după ce a absolvit la Colegiul Newnham din Cambridge, căutând oportunități pentru studiul avansat al astronomiei și angajare în domeniu, sperând în șanse mai mari decât cele din Anglia. I s-a oferit calitatea de cercetător asociat de către noul director de la Observatorul Colegiului Harvard și când a ajuns, i s-a dat biroul vechi al Henriettei Leavit. În urma obținerii diplomei universitare, având câteva oferte de joburi în altă parte, Payne a continuat să lucreze la Harvard, care nu deținea echipament spectrografic avansat de care avea nevoie pentru a-și continua studiile. În plus, cercetarea sa trebuia să coincidă scopurilor urmărite de observator și ea a continuat astfel munca lui Leavit de stabilire a unei scări standard pentru magnitudini stelare și culori. Ea a realizat cercetare și asupra stelelor luminoase, extrem de mari cât și asupra unor tipuri de stele variabile, mare parte în colaborare cu soțul său, Sergei Gaposchkin, cu care s-a măritat în 1934.

Payne a primit multe premii pentru activitatea sa, inclusiv primul premiu Annie J. Cannon (1934), a fost aleasă în Academia Regală de Științe înainte de licența la Cambridge și în Academia Americană de Științe și Arte (1943). A primit în 1976 premiul Henry Norris Russell de la Societatea Astronomică Americană, pentru o viață întreagă dedicată cercetării științifice. Dar, în ciuda faptului că a fost unul dintre cei mai geniali astronomi  ai vremii, ea nu a fost primită niciodată în Academia Națională de Științe.

În 1956 a primit catedră și a devenit Șeful Departamentului de Astronomie de la Harvard, fiind prima femeie care a obținut acest titlu, care îndeobște era adresat bărbaților. În timp ce cariera sa a fost construită pe baza unor femei care au deschis anterior drumul la Harvard, activitatea lui Payne Gaposchkin a reprezentat o contribuție majoră la înțelegerea teoretică a fizicii stelelor. În acest sens, Payne a utilizat inclusiv microscopul pentru a compara plăcile fotografice din diverse ocazii pentru căutarea stelelor variabile.

(va urma)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s