www.planetariubm.ro

Considerând media săptămânală pe ultimele două luni de zile a vizitatorilor internauți ce au accesat site-ul Planetariului Baia Mare, un număr de 1500 vizitatori pe săptămână ne onorează și ne obligă. Este motivul pentru care am făcut pasul înainte și am găsit adresa cea nouă pentru site, respectiv www.planetariubm.ro :: Site-ul Muzeului de Mineralogie Baia Mare, ca să nu ne comparăm cu alte instituții culturale, obține săptămânal numărul de vizitatori virtuali pe care planetariul îi are într-o singură zi! Captivantă este aria geografică din care provin internauții vizitatori ai site-ului Planetariului Baia Mare, respectiv 90% din România și 10% din Republica Moldova, Germania, Belgia, Statele Unite ale Americii, Indonezia, Marea Britanie, Filipine, Italia, Spania, Franța, Polonia, Islanda, Canada, Ungaria, Austria, Israel, Federația Rusă, Grecia, Danemarca, Olanda, Portugalia, Elveția, Brazilia, Suedia, Ucraina, Irlanda, Bulgaria, Cehia, Turcia, Australia, Japonia, Argentina, India, Nigeria, Mexic, Slovacia, Korea, Taiwan, Cipru, Siria, Norvegia, Noua Zeelandă, Columbia, Lituania, Tailanda, Serbia, Chile, Arabia Saudită, Mauritania, Croatia, Ecuador, Tunisia, Albania … ok, am oarecum obosit să enumăr țările lumii din care a fost accesat site-ul! Acum, pe bune, ce credeati, că suntem un planetariu printre altele, fost Complex Astronomic Baia Mare? O, nu, e Planetariul Baia Mare, primul planetariu public din România, cel mai grozav, pe bune! 🙂

De COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE Publicat în opinii, special

Lună albastră…sau nu ?

Dacă în urmă cu doar câteva zile (mai exact în seara zilei de 26 august) am avut parte de o incredibilă lună roșie pe cerul băimărean, iată că ne așteptăm cu toții la o „lună albastră” în noaptea de 31 august. Ghilimelele sunt obligatorii pentru că, din păcate pentru amatorii de senzațional, luna va fi la fel de galbenă ca de obicei. Cert este că luna ni se arată doar în culorile primare (sau cele ale drapelului românesc, dacă doriți :)).

Ce înseamnă de fapt „luna albastră”? Dacă într-un an calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie) faza de lună plină se produce de 13 ori, atunci cea de a două lună plină din cadrul aceleiași luni calendaristice a fost denumită lună albastră. Precedentele „luni albastre” au fost în iunie 2007 și decembrie 2009 iar următoarele două fenomene de acest gen vor avea loc în iulie 2015 și ianuarie 2018, deci fenomenul are o repetiție de aproximativ doi ani și jumătate.

De ce totuși lună albastră, dacă de fapt, nu e albastră? O posibilă explicație ar fi faptul că astronomul care ar fi scris pentru prima dată de două luni pline în aceeași lună calendaristică   să o fi văzut pe cea de-a doua chiar albastră. E posibil acest lucru? Da! Totul este de fapt un joc de lumini.

După cum bine știm, lumina este o combinație a tuturor culorilor din spectrul vizibil (celebrul rogvaiv). Dacă atmosfera este mai densă, anumite tipuri de particule absorb anumite componente ale luminii albe. Fenomenul este cunoscut sub numele de extincție atmosferică.

Au fost consemnate luni albastre în anii 1883, la erupția vulcanului Krakatoa și în anii 1950 în Suedia și 1951 în Canada, în urma unor incendii de pădure. Microparticulele din cenușa emanată de vulcani sau incendii foarte puternice au eliminat componentele roșii și galbene din lumină, luna apărând astfel albastră.

O lună de culoare roșie apare deseori în cazul eclipselor totale de lună, dar motivul pentru care luna a fost roșiatică în Baia Mare în seara zilei de 26 august a fost tot extincția atmosferică. Particule mai dense din atmosferă au absorbit componentele albastre și galbene din lumină iar rezultatul spectaculos a fost uimitoarea lună sângerie.

Așadar, cu părere de rău pentru iubitorii de lună în culori, „luna albastră” din noaptea următoare va fi o banală lună plină cât se poate de galbenă.

Ovidiu Ignat

De ce Constelații Românești Tradiționale?

Activitatea de documentare pe acest proiect a fost demarată cu mult înainte de semnarea contractului de finanțare cu Administrația Fondului Cultural Național. Lansarea oficială a proiectului a fost marcată printr-o conferință de presă care a avut loc pe data de 18 mai cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor, iar în cadrul Nopții Europene a Muzeelor au avut loc 12 prezentări în cupola planetariului, centrate pe tema constelațiilor românești tradiționale, proiecții care au fost foarte bine primite de publicul vizitator.

Când și unde au apărut constelațiile? Primele izvoare care ne vorbesc despre preocupările în domeniul astronomiei ne poartă pe malurile Tigrului și Eufratului, pe malurile Gangelui, ale fluviului Changjiang, în podișurile Americii Centrale, pe vârfurile Anzilor, pe valea Danubiului, ele apărând independent unele de altele, ca o necesitate vitală.

Configurația actuală a constelațiilor pe care le utilizăm în prezent se bazează în mare parte pe cele 48 de constelații descrise de renumitul astronom greco-egiptean din Alexandria , Ptolemeu în cartea sa Almagest, constelații recunoscute sub numele de constelații antice. A fost o situație interesantă până în anul 1922. Până în acel an, orice astronom amator putea să deseneze și să numească o constelație. S-a ajuns astfel la o sumedenie de hărți stelare, o mulțime de constelații mai mult sau mai puțin recunoscute de ghilda astronomilor. Pentru a se evita orice confuzie, Uniunea Astronomică Internațională (UAI) a împărțit cerul în 88 de regiuni care delimitează 88 de constelații. Astfel, sistemul de constelații recunoscut azi de UAI utilizează în mare parte mitologia greacă (constelațiile ptolemaice) și constelațiile „moderne” apărute mult mai târziu, la începutul secolului XVI, constelații create de astronomii Johann Bayer, Jakob Bartsch, Johhanes Hevelius și Nicolas Louis de Lacaille.

Din punct de vedere temporal, apariția constelațiilor poate fi urmărită în time-line-ul din secțiunea Cerul Românesc de pe pagina dedicată proiectului.

Ideea realizării acestui proiect a apărut ca urmare a îmbinării a doi factori. Pe parcursul numeroaselor prezentări ale cerului înstelat pe care Planetariul Baia Mare le-a efectuat în cupola de proiecție, s-a putut observa o sensibilitate crescută a vizitatorilor la prezentarea constelațiilor în varianta constelațiilor tradiționale românești. Publicul mai vârstnic rememora cu plăcere și bucurie nedisimulată grupările de stele știute de la bunicii lor, în timp ce tinerii descopereau surprinși că există constelații românești pe cer. Din păcate, generația actuală este complet ruptă de aceste reprezentări, reprezentări care au rezistat de-a lungul veacurilor dar care azi sunt în pericol de dispariție. Dispariție la care noi refuzăm să asistăm neputincioși.

Pentru a prezenta rezultatele acestui proiect într-o formă mai atractivă și accesibilă tinerei generații și pentru a le disemina la nivel internațional, am apelat la un soft foarte cunoscut de astronomii amatori și nu numai. În cadrul aplicației Stellarium, la secțiunea mitologii va apărea și varianta românească a cerului. Ni s-a părut interesant faptul că la capitolul mitologie stelară, înafara celei occidentale, care reprezintă de fapt constelațiile UAI, există doar o singură mitologie europeană și anume cea norvegiană. Cu ajutorul colaboratorilor noștri din cadrul acestui proiect, în cadrul segmentului mitologie vor apărea deocamdată  doar 9 constelații, cele pe care le vom prezenta și în cadrul expoziției digitale.

Rezultatele preliminare ale documentării noastre le veți găsi în tabelul sinoptic al constelațiilor tradiționale românești din secțiunea Cerul Românesc de pe pagina dedicată proiectului.

Știm că tema nu este nici nouă și nici de o importanță covârșitoare pentru umanitate. Însă constelațiile românești reprezintă un bun național care nu merită să zacă în uitare. Ele sunt o comoară a spiritualității românești și reprezintă o etapă în evoluția conștiinței astronomice naționale (cum scria Andrei Dorian Gheorghe căruia îi mulțumim pentru susținerea proiectului), iar Planetariul Baia Mare va ajuta la păstrarea acestei pagini de istorie și tradiție românească.

șef secție Planetariu Ovidiu Ignat

responsabil tehnic proiect

De COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE Publicat în opinii, special

De vorbă cu Janeta Ciocan despre viziunea populară românească asupra cerului

Pentru că doamna Janeta Ciocan, muzeograf etonolog în cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Baia Mare nu a putut participa, din motive obiective, la conferința de presă a lansării proiectului ”Constelații Românești Tradiționale – Expoziție Digitală”, am găsit prilejul unui interviu care să evidențieze valoarea deosebită a acestei inițiative și colaborări, ce reconstituie firul ideatic al unei mari construcții de filozofie și psihologie populară, iterate în cadrul unei viziuni populare românești asupra lumii și tuturor lucrurilor.

Din perspectiva Planetariului Baia Mare (a Muzeului de Mineralogie Baia Mare ca inițiator), realizarea unei expoziții digitale interactive sub forma unor animații constituie unul dintre punctele cheie, de valorificare, a rezultatelor proiectului, însă valoarea deosebită a acestui proiect este a experimenta cunoașterea străbunilor noștri, de a pune probleme și de a isca (eventual) controverse în materie de simbolism și mai ales de a demonstra perenitatea unei alternative populare verificată temeinic de cunoașterea și observațiile populare, integrată în tradiție și obiceiurile populare, cu o însuflețire care parcă, inspirațional, acoperă, oarecum neașteptat, întregul spațiu românesc de simțire și afirmare.

Interviul a fost luat într-un muzeu care este expresia civilizației lemnului de odinioară. O civilizație care a atins culmi extraordinare, din perspectiva inovațiilor, a soluțiilor tehnice la problematici curente, inspirate de necesități, o civilizație care a rezistat timpului și astăzi ne uimește prin prospețimea, ingeniozitatea, vigoarea, calitatea planurilor și metodica ”inginerească”. Puși în fața acestor proiecte geniale de construcție, fie că sunt case, unelte, unelte de făcut unelte sau adevărate instalații ce utilizau energii naturale, conștientizăm și bunul simț al străbunilor noștri, iar credințele populare ce îmbracă cerul în poveste nu sunt unele naive, cum s-ar putea crede, ci observăm că au o determinare practică și în fapt sugerează o sistematică a limitelor, în cadrul unor comunități, în scopul de a le proteja de pericole. Tradiția orală are sensul tocmai de a transmite cunoașterea dobândită de comunitate de la o generație la următoarea, iar cerul și pământul, cu toate podoabele lor sunt, metaforic, axe de coordonate într-un sistem unic de referință, în care timpul și spațiul au metamorfoze cel puțin surprinzătoare.

Interviu, marți 12 iunie 2012, in Muzeul in Aer Liber din Baia Mare – Muzeograf etnolog Janeta Ciocan – pentru proiectul Constelații Românești Tradiționale – derulat de Muzeul de Mineralogie Baia Mare, in parteneriat cu Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare și Asociația Arta Educației, proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Mai multe informații despre acest proiect, găsiți pe pagina (în construcție):

CONSTELAȚII ROMÂNEȘTI

Ciprian Crișan

responsabil comunicare proiect

Constelații Românești Tradiționale

Luna la perigeu. Ne cutremurăm ?

Da! De cât de multe speculații se fac pe seama legăturii dintre cutremurul devastator din Japonia și perigeul lunar. Și asocierile catastrofice nu se opresc aici. Tocmai s-a ”descoperit” și cordonul ombilical ce a unit perigeul lunar din 10 ianuarie 2005 cu tsunami-ul care a ucis peste 200 000 de oameni din Indonesia și Asia de Sud-Est, tsunami produs de cutremurul din Oceanul Indian care a avut loc pe data de 26 decembrie 2004.

Să vedem însă ce ne spun datele. Cutremurul din arhipeleagul nipon s-a produs pe data de 11 martie a.c. între orele 7:46 și 7:51 (ora României). În acel moment Luna se afla la distanța de aproximativ 398700 km de pământ, deci mai departe decât de obicei (de regulă distanța ce ne separă de astrul selenar e de 384400 km). Seismul din Oceanul Indian s-a produs pe 26 decembrie 2004 în jurul orelor 2:58. Exact în acele vremuri Selena hălăduia pe la vreo 401715 km. Surpriză: din nou Luna se afla mult mai îndepărtată de Terra decât în mod normal. Și atunci nu-mi pot reprima fireasca întrebare: să fie de vină perigeul selenar pentru aceste catastrofe sau mai degrabă e vorba despre apogeu (fenomenul invers) ?

Revenind în sfera normalului, e de bun simț să admitem că nici apogeul și cu atât mai mult nici perigeul selenar nu se fac răspunzători de cataclismele ce ne lovesc. E adevărat, o lege simplă din fizică ne spune că forța de atracție gravitațională dintre două corpuri e invers proporțională cu pătratul distanței dintre ele (deci crește odată cu scăderea distanței), dar tocmai ce ne-am lămurit că Luna se afla mai departe decât distanța medie față de Pământ. Și atunci, trebuie să ne așteptăm la ceva și mai cumplit pe 19 martie, atunci când va avea loc perigeul ? În mod categoric, NU! E adevărat însă, că dacă scotocim bine în istorie putem lega fiecare eveniment tragic ce s-a abătut asupra Pământului ba de un perigeu, ba de un afeliu, posibil de Saturn care s-a aflat în opoziție sau, mai grav :), de un Marte ”conjunctural”. Însă nu mă întrebați pe mine despre aceste lucruri. Vă recomand cu căldură venusiană să consultați un astrolog.

Perigeul și apogeul lunar sunt fenomene firești, ce se produc în fiecare lună. Distanța în timp ce separă cele două fenomene e de aproximativ două săptămâni. Sunt și situații deosebite în care luna este ”exagerat de perigeică”, adică mult mai aproape decât în cazul altor perigee. E și cazul datei de 19 martie, când Luna se va afla la aproximativ 356500 km.

Coincidența face să avem concomitent perigeul cu faza de Lună Plină. Din acest motiv, Luna va părea cu aproape 15% mai mare pe cer și va fi de aproximativ cu 30% mai strălucitoare. Desigur, e vorba de dimensiuni aparente și nu de cele reale. Bineînțeles că Selena nici nu a mâncat peste măsură și nici nu radiază de fericire. Iată și o imagine sugestivă cu luna în cele două situații diametral opuse.

Partea tristă a poveștii e că, din câte ne spun meteorologii (pentru Baia Mare), la momentul fenomenului cerul va fi mai mult noros, astfel că șansele de a rata un astfel de eveniment sunt destul de mari. Să sperăm că vom fi cu mult mai norocoși la următoarele fenomene de acest fel.

Cer senin!

Ovidiu Ignat

Eclipsa partială de soare de pe 4 ianuarie de la Baia Mare

Așa cum era previzionat, eclipsa parțială de Soare de ieri, 4 ianuarie 2011, nu a fost prea … vizibilă din Baia Mare, norii nelăsându-se înduplecați a limpezi oglinda cerului, deși așteptările au fost mari, astfel că peste 100 de vizitatori au venit la planetariu pentru … a fi mai aproape de eveniment și de semnificațiile sale, iar dacă după acțiunea din 25 noiembrie anul trecut am remarcat că nici o televiziune nu a luat ecoul fuziunii la rece a spiritelor, de astă dată, ProTv a trimis un car de reportaj, pentru transmisiuni live dintr-un punct nordic de pe linia eclipsei, iar Realitatea TV a fost prezentă de asemenea.

Ok! Pare normală atenţia pentru un fenomen cu o ciclicitate mai puţin accentuată, cum a fost această eclipsă solară, care a survenit imediat după poziţionarea Pământului la periheliu, distanţa minimă faţă de soare. Totuşi … vor fi consecinţe, aşa cum veţi vedea dacă veţi urmări firul până la Neti Sandu!

Dacă nu am avut poziţie prielnică pentru a studia în mod direct şi implicit eclipsa (deşi dotarea a fost corespunzătoare), am proiectat totuşi transmisiuni live ale acesteia din zone în care aceasta a fost vizibilă, atât de pe teritoriul României, cât şi din England şi din Israel. Am avut sprijinul prof. Pop Vasile de la Palatul Copiilor, în baza unui parteneriat educaţional multianual, care a explicat alături de profesioniştii de la Planetariu, toate aspectele şi semnificaţiile acestui fenomen astronomic.

Această eclipsă a fost una scumpă la vedere pentru noi dar şi pentru alţii! Adică, am aflat din media că cel puţin o instituţie omoloagă (casăspunemaşa) a pretins sume importante pentru accesul la telescopul cu filtru, însă noi promitem să nu ne lăsăm inspiraţi de asemenea idei şi observaţiile astronomice de la Planetariul Baia Mare, chiar şi atunci când vor fi realizate (foarte curând) cu instrumente ultra-performante … să rămână gratuite pentru publicul larg … împreună cu urările noastre călduroase ce vor însoţi anul 2011 … pentru care am reuşit, în sfârşit să alcătuim un draft de program cultural ştiinţific.

Sărbători fericite și La Mulți Ani!

Lucrurile se precipită și spiritul sărbătorilor de iarnă ne însuflețește fiecare clipă rămasă până când Moș Crăciun ne va pune sub brad cadouri prețioase, ne vom bucura împreună de nașterea Domnului Iisus și apoi vom deschide cutia cu vise pentru anul ce urmează – 2011.

Pentru că e sfârșit de an, așa cum v-am obișnuit, vom trage linie pentru a vedea cum a fost anul 2010 la Planetariul Baia Mare. Avem cifre, statistici bogate și termeni de comparație cu anii anteriori și unele mici insatisfacții, că deși am fost atât de mult prezenți în cotidian, criza aceasta numai bună de trimis pe lună ne-a lipsit de șansa de a organiza, așa cum ne-am propus, mult mai multe star party-uri! Practic s-a pus praful pe telescoapele noastre vechi cât o jumătate de veac și telescoapele noi, ultra puternice pe care am visat că le vom pune pe poziție în curtea planetariului, au rămas, în schimb, într-un depozit de fabrică … de telescoape! Iar sponsorii au păstrat și ei o oarecare distanță!

Cu toate astea … VĂ MULȚUMIM  că ați fost ALĂTURI DE NOI! Peste 11.000 de persoane au vizitat PLANETARIUL BAIA MARE în anul 2010, cu 13% mai puțin decât în 2009 – Anul Internațional al Astronomiei, dar cu 20% mai mult ca în 2008 și cu 47% mai mult ca în 2007. În anul 2010 au fost realizate peste 450 de ghidaje, respectiv reprezentații, iar peste 6.000 de persoane au vizitat noua expoziție de bază din sala multifuncțională ”Sistemul Solar”. Accesibilitatea planetariului a crescut cu 45% prin organizarea de reprezentații cu program sau orar fix, cam 25% dintre reprezentațiile noastre fiind oferite în sesiuni cu un număr de 2-5 vizitatori/reprezentație.

Am organizat pentru Dumneavoastră excursii de neuitat prin sistemul solar, i-am spus ”Hello lui Hubble” de Noaptea Europeană a Muzeelor, v-am oferit filme documentare de excepție, prelegeri, invitații la lansări de modă astronomică – prin astroshop, v-am incitat prin articolele noastre de pe site să îndrăgiți astronomia și să fiți mai aproape de noi – voluntari sau membri de bază ai astroclubului … Pe 25 noiembrie v-am invitat să stingeți televizoarele și calculatoarele și să ne vizitați gratis … în număr cât mai mare … și oricât aș sta să rememorez, știu că nu voi putea spune totul!

Site-ul nostru Internet a avut anul acesta un număr record de vizitatori unici – 26.184, față de 16.777 în 2009 (Anul Internațional al Astronomiei) și față de 2.415 în 2008, anul lansării. Tot în 2010 ne-am făcut simțită prezența pe Facebook, pe Youtube și oriunde ne-am mai priceput, pentru a vă arata cât de captivantă este astronomia. Am încercat ca aproape zilnic să aducem ceva nou, ceva interesant care să vă facă să reveniți pe site-ul nostru …  Astro magazinul nostru a avut cel puțin o parte a anului 2010 exclusivitate pentru comercializarea în regim de consignație a fragmentelor de sol lunar.

Sigur, ar mai fi multe de spus, dar nu vrem să pară că ne lăudăm! Planetariul Baia Mare, secție de specialitate a Muzeului de Mineralogie Baia Mare este pe cale de a se moderniza. În următorii 2-3 ani vom implementa un nou sistem de proiecție a cerului artificial și ne vom dota cu toată tehnica necesară pentru a putea răspunde tuturor așteptărilor publicului nostru! Planetariul Baia Mare este primul planetariu public din România, unicul din Transilvania!

Anul 2010 a fost și acesta, ca și cel dinainte, un an extraordinar pentru noi și pentru publicul nostru! Cum va fi anul 2011? Țineți aproape! Abia ne-am încălzit puțin! În 2011 vom fi formidabili! 🙂

Dacă nu vă este cu supărare, noi ne-am porni şi a vă colinda … puţin …

SĂRBĂTORI FERICITE ȘI LA MULȚI ANI!

 

O NOUĂ CONFERINȚĂ DE PRESĂ ESTE PROGRAMATĂ DE NASA PENTRU 2 DECEMBRIE 2010, TEMA FIIND DESCOPERIRI ASTROBIOLOGICE! SĂ FIE EXTRATEREȘTRII?

Ok! Cealaltă conferință am ratat-o, deși era vorba despre o gaură neagră … foarte îndepărtată, cam din China, dacă ar fi să translatăm distanțele la scară microplanetară –  însă cea mai tânără dintre cele pe care le cunoaștem. Impactul mediatic a fost major și toată lumea s-a întrebat, pe bună dreptate, când o să fie înghițită Terra de această gaură neagră … Adică mai are rost să plătim factura la mobil?

Această nouă conferință … nu avem de gând să o ratăm și o să ne dăm serios, prețios și sincer cu părerea, pentru că tema este astrobiologia și deja am găsit vreo câteva zeci de saituri care ilustrează știrea cu tot felul de organisme presupuse extraterestre. Nu putea lipsi nici extraterestrul disecat (pardon, autopsiat) de la Roswell din 1945.

Tema conferinței privește descoperiri care vor avea impact asupra căutării vieții extraterestre. Astrobiologia este studiul asupra originii, distribuției și viitorului vieții în Univers. Așadar, să nu ne hazardăm în pronosticuri și să așteptăm cu răbdare … să vedem despre ce o fi vorba. Oricum … să înțelegem că americanii nu au stat pe 1 decembrie acasă ?

Original Article from http://www.nasa.gov/home/hqnews/2010/nov/HQ_M10-167_Astrobiology.html:
WASHINGTON — NASA will hold a news conference at 2 p.m. EST on Thursday, Dec. 2, to discuss an astrobiology finding that will impact the search for evidence of extraterrestrial life. Astrobiology is the study of the origin, evolution, distribution and future of life in the universe.

The news conference will be held at the NASA Headquarters auditorium at 300 E St. SW, in Washington. It will be broadcast live on NASA Television and streamed on the agency’s website at http://www.nasa.gov.

Participants are:
–     Mary Voytek, director, Astrobiology Program, NASA Headquarters, Washington
–     Felisa Wolfe-Simon, NASA astrobiology research fellow, U.S. Geological Survey, Menlo Park, Calif.
–     Pamela Conrad, astrobiologist, NASA’s Goddard Space Flight Center, Greenbelt, Md.
–     Steven Benner, distinguished fellow, Foundation for Applied Molecular Evolution, Gainesville, Fla.
–     James Elser, professor, Arizona State University, Tempe

Vom reveni!

Pe 1 decembrie 2010 nu se vor face călătorii prin poarta stelară! Poarta Stelară va fi închisă pentru revizia tehnică trimestrială!

Succesul acțiunii din 25 noiembrie 2010, care nu ar fi fost posibil fără noi, cum spune Tigru, ne-a atras atenția asupra unei situații mai speciale! Poarta Stelară – alias proiectorul optico-mecanic, alias planetariul, alias cei care ghidează butoanele – s-a supraîncălzit, într-o zi suprainteresantă și … are nevoie de puțin repaus pentru răcirea circuitelor, motoarelor și sinapselor digitale care realizează transferul intergalactic! Așa încât, profităm de ziua națională, 1 decembrie, pentru ai da un respiro.

Pe 1 decembrie 2010 Planetariul Baia Mare este închis și reprezentațiile vor fi reprogramate pentru altă zi. Este important de precizat că în sala de la intrare a fost instalat un pom de iarnă, frumos ornamentat de doamna Terezia, si tot ce ne lipsește acum sunt colindătorii și un moment mai liber din programul lui Moș Crăciun, pentru a veni să ne aducă … cadouri! Noi i-am scris deja! Ei bine, s-ar putea să vină anul acesta chiar prin stargate-ul nostru … M-am luat cu vorba și am uitat să cer scuze pentru eventualele inconveniente datorate închisăciunii planetariului nostru! Să aveți o zi liniștită și frumoasă!

La Mulți Ani, România!

1200 de vizitatori la Planetariul Baia Mare pe 25 noiembrie

Asociația Zibo Help din Satu Mare a organizat ”Săptamâna Familiei, Săptămâna fără TV”, în cadrul unei campanii ”Stop violenței TV”, la care au participat sute de muzee din România. Muzeul de Mineralogie Baia Mare și Planetariul Baia Mare au oferit, la solicitarea organizatorilor, accesul gratuit pentru publicul larg la expoziții și prezentările în cupolă.

Succesul acestei acțiuni și prestigiul instituțiilor noastre au atras peste 950 de vizitatori la Muzeul de Mineralogie Baia Mare și 1200 de vizitatori la Planetariul Baia Mare. Desigur, capacitatea restrânsă (față de solicitări) de numai 100 de locuri, a cupolei noastre din planetariu, nu ne-a permis să răspundem afirmativ altor sute de cereri pentru vizitare gratuită, sosite din diverse localități din Maramureș însă, avem o veste ca de poveste: din anul 2011, una dintre ofertele generoase pe care le va face muzeul publicului său, va fi vizitarea gratuită a muzeului într-una din zilele fiecărei luni.

Față de Planetariu nici la Muzeul de Mineralogie Baia Mare situația nu a fost prea simplă, expoziția florilor de mină de la etaj fiind închisă pentru reparații și reamenajarea sălii, astfel încât sala de la parter a devenit de multe ori în cursul zilei … neîncăpătoare, iar ghizii muzeografi … suprasolicitați (plăcut … solicitaţi! Dar efortul a meritat!

În ziua de 25  noiembrie 2010, Muzeul de Mineralogie Baia Mare a fost MUZEUL COPIILOR, iar Planetariul Baia Mare, o planetă a copiilor! Dacă informaţiile generice de prezentare ale evenimentului au fost preluate şi difuzate în presă (muuuullllţţţţuuuummmiiiiimmmm!!!!), doar televiziunea E-Maramureş a cules ecourile locale – de la Planetariul Baia Mare – ale acestui eveniment şi ale acestei campanii care urmăreşte protecţia copiilor faţă de excesul de violenţă prezent pe multe canale media, în programe, în ştiri etc. oferind, credem noi, o alternativă plăcută de petrecere a timpului liber al copiilor, dascălilor şi părinţilor, în acelaşi timp! Comunicatorii astronomici sau ghizi  la Planetariu au fost, pentru Dv prof. Ovidiu Ignat și Ciprian Crișan.

Mulțumim tuturor participanților!

 

De COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE Publicat în opinii, special