Un fapt divers din istoria planetariului …

Proiectul ”Constelații Românești Tradiționale” ne-a pus în situația de a verifica din nou arhiva Planetariului, de astădată cu un gând mai puțin repede și, dintre documentele selectate pentru prelucrare, astăzi voi prezenta o fotografie la fel de veche precum crăpăturile vizibile în cupola de beton a planetariului. Este o fotografie pe care din câte cunosc, personal, aș data-o către 1975, la câțiva ani după darea în folosință a Complexului de Astronomie Populară Baia Mare.

În datele istorice, într-adevăr se identifică un moment de suspans în care constructorul este luat la întrebări privind crăpăturile ce apar în cupola atunci de beton a planetariului, care nu avea protecția metalică pe care o are acum.

Privind fotografia, cu acel accident de construcție întipărit pe ea, mă gândesc că aceasta nu e una de marketing, pentru a fi folosită pe publicații, ci una revelatoare, de pus la dosarul cu pagube. Cu toate acestea, este o imagine frumoasă, un crâmpei simpatic dintr-o istorie care se scrie, iată, de peste 43 de ani la Baia Mare.

Alăturat este o fotografie de prezentare a unei publicații, de asemenea din timpuri vechi, apuse, o hartă stelară așa cum, pe vremuri, foarte frumos, se publicau pentru îndrumarea științifică a tineretului, o hartă stelară cu explicații și metode de orientare pe bolta cerească, publicată de prof. Gavrilă Tomoiagă, tipărită la Tip. ”Maramureș” B.M. – c.5356.

Ce este cu adevărat interesant și oarecum paradoxal, pentru acele vremuri pe care ni le imaginăm lipsite de reverie, este că în tabelul sinoptic, alături de denumirile științifice și abrevieri găsim și denumirea românească și populară.

Între constelațiile polare (care nu au răsărit și apus) identificăm Tronul sau Scaunul (Casiopeia), Barda, Căpățâna sau Carul dracului (Perseus), Carul Mare și Carul Mic (Ursa Major și Ursa Minor), Balaurul din povești (Draco), Coasa (Cepheus), Șopârla (Lacerta);

Între constelațiile zenitale amintim Jgheabul (Andromeda), Cununa, Hora, Casa cu ogradă (Corona Borealis), Omul (Hercules), Ciobanul cu oile (Lyra), Fata cu cobiliță (Cygnus), Tăliga, Crucea mică (Delphinus), Puțul, Calul, Toaca (Pegasus);

Între constelațiile ecuatoriale întrezărim Rarița, Cei trei regi, Cei trei magi, Vânătorul, Toiegele, Fușteii (Orion), Zmeul (Hydra), Calea rătăciților (Serpens), Șpițelnicul (Aquila);

Câteva dintre constelațiile ecliptice au și ele denumiri populare, precum Frații (Gemenii), Fata Mare (Virgo), Cumpăna, Fonții (Balanța), Scorpia (Scorpius), Arcașul (Sagittarius), Amfora (Aquarius);

Stimați cititori ai acestor naive gânduri. Nu știu în ce măsură, pe vremuri, prezentarea denumirii populare ajuta concepția materialist dialectică să întipărească în mințile oamenilor cercetările avansate sovietice asupra tipologiilor generale și specifice ale Universului. Însă îmi este foarte clar că, pe vremuri, cei ce vizitau planetariul aveau nevoie de referința denumirii populare pentru a încadra noua tematizare standardizată a Uniunii Internaționale Astronomice, pentru că ei veneau la planetariu cunoscând doar denumirea populară a celor mai multe dintre constelații.

Urbanizarea, ”modernizarea” satelor, desensibilizarea locuitorilor din mediul rural față de tradițiile moștenite, față de universul de poezie și înțelepciune populară, alături de pericolul pierderii și al altor elemente specifice, identitare, așa cum sunt tehnicile populare de construcție, arta decorativă etc., – deconstrucția universului tradițional, fenomen care, măcar parțial, este amplificat de globalizare, de inserția la sate a tuturor tehnologiilor, tehnicilor de construcție și a materialelor importate din exterior, sau patentate în exterior – sunt elemente suficiente pentru a justifica o abordare generoasă în toate câmpurile cercetării și valorificării, menită nu doar să salveze tezaurul de cunoștințe imateriale ale poporului român, ci să redifuzeze, amplificat, instituțional, materialul cules, pentru a ne asigura ca nu va fi scos din uz.

Iată gândul bun, care ne-a condus către proiectul ”Constelații Românești Tradiționale”, finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național, în care alături de Muzeul de Mineralogie Baia Mare își înscriu numele Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare și Asociația ”Arta Educației”.

Mai multe informații despre acest proiect, găsiți pe pagina (în construcție):

http://planetariubm.wordpress.com/constelatiiromanesti/

Ciprian Crișan

responsabil comunicare proiect

Constelații Românești Tradiționale

Lasă un răspuns