În luna noiembrie Planetariul Baia Mare a oferit vizitatorilor săi online posibilitatea de a-și exprima opțiunile privind infrastructura, interfața, programele culturale și serviciile pe care instituția noastră le-ar putea oferi în viitor, un feedback al strategiilor în implementare sau în pregătire.
Site-ul nostru a fost vizitat în perioada 28 octombrie – 4 decembrie 2011 de 5223 de internauți, dar numai 57 dintre aceștia au renunțat la un minut din timpul lor pentru a răspunde la întrebările chestionarului. Chestionarul online a intenționat cercetarea opțiunilor vizitatorilor pe mai multe direcții, atât cea a formulei actuale de prezentare, cât și aspecte ale dezvoltării viitoare. Fiind un sondaj ce respectă anonimatul și opțiunile multiple (cu variante de răspuns), nici un element de identificare al repondenților nu a fost solicitat sau luat în considerare. Chiar dacă nu vom considera acest sondaj ca bază reală pentru dezvoltarea pe mai departe a instituției noastre, considerăm util a vă prezenta rezultatele exercițiului nostru de comunicare cu publicul virtual care a răspuns provocării noastre.
Structura chestionarului a necesitat câteva întrebări de aclimatizare pentru repondenți, de contextualizare și de surprindere a unor categorii generice de public. La întrebarea ”Știați că Planetariul Baia Mare funcționează de peste 42 de ani?”, 63% au răspuns DA, iar 37% au răspuns NU.
Au vizitat Planetariul Baia Mare cel puțin o dată 39% dintre repondenți, iar 44% de mai multe ori. Întrucât nici unul dintre cei chestionați nu au pretins că nu știu ce este un planetariu, cei 17% care ”au de gând să îl viziteze” sunt așteptați, cu multă căldură, să o facă!
În ce privește participarea la observațiile astronomice organizate de Planetariul Baia Mare (destul de rar, recunoaștem – însă această problemă se va rezolva curând!), 25% dintre repondenți au participat cel puțin o dată, 25% au participat de mai multe ori, 50% nu au participat niciodată. Nota bene, 4% au telescop acasă și practică astronomia din curtea proprie.
”Proiectorul cerului artificial cu stele din cupolă poartă numele de planetariu. Considerând o eventuală modernizare sau un upgrade pentru proiectorul stelar, ce fel de planetariu ați dori la Baia Mare?” Opțiunile propuse au fost următoarele:
CLASIC – Planetariu opto-mecanic (de tip clasic) dintr-o nouă generație, cu aplicație pe simularea fenomenelor de pe bolta cerească și animații (efecte) reduse ca număr. Un spectacol aproape realist;
DIGITARIUM – Planetariu digital full-hd, cu capacitatea de redare a unor show-uri de planetariu în mai multe limbi și pe întreg domul, cu o mare diversitate de pachete educaționale de prezentare;
HIBRIDUS – Planetariu hibrid, care să împace proiecția cerului artificial din tipul clasic, cu proiecția full-dome a unor filme sau show-uri dedicate;
NADARIUM – E bun și cel existent! Mai bine zis, NU ȘTIU!
Răspunsurile nu au fost deloc surprinzătoare: pentru planetariu CLASIC au optat 8% dintre repondenți. Cel digital, DIGITARIUM a captat atenția a peste 63% dintre cei care au răspuns. Cel hibrid, respectiv un planetariu opto-mecanic îmbunătățit, a coagulat 28% dintre răspunsuri. Doar 1% nu au știut să răspundă sau consideră că cel existent este foarte bun.
Capacitatea actuală a cupolei de spectacole de planetariu cuprinde un optim de 60 de locuri, putând fi extinsă, cu oarecare disconfort pentru vizitatori, până la 100 de locuri. Internauții chestionați au favorizat opțiunile pentru capacitatea de 60 locuri (35%), 30 locuri (25%) și 40 locuri (18%), restul opțiunilor fiind disipate, în proporții foarte mici, pe alte variante.
Durata considerată optimă pentru o vizită la Planetariul Baia Mare este de: 60 minute (40%), 40 minute (33%), 25 minute (18%), restul opțiunilor fiind disipate, în proporții foarte mici pe alte variante.
În ce privește turul ghidat (specific) de la planetariu, acesta oferă mai multe avantaje dacă este: ”Combinat” (interactiv – oferit de ghid și automatizat) pentru 49% dintre repondenți. Alți 37% au optat pentru varianta ”Interactiv” – oferit de ghid; Doar 14% dintre repondenți ar dori un ghidaj ”automatizat” în întregime. Oarecum surprinzător, la această categorie, doar 10% dintre potențialii vizitatori ar dori ca ghidajul interactiv să fie realizat de un voluntar sau un ghid nespecialist.
Audiența unei instituții depinde și de modul în care își diversifică și multiplică aria de activități culturale și educaționale. Vizitarea expozițiilor de bază și a ghidajului în cupolă ar putea fi completate și de alte activități – care au fost preferate de repondenți după cum urmează:
Vizionarea unor filme documentare – 20 %
Aplicații interactive digitale cu profil astronomic – 18%
Proiecții filme și aplicații digitale 3D – 18%
Jocuri interactive pentru adulți și copii – 15%
Organizarea unei camere a misterelor – 15%
Teatru muzeal scurt sau povestiri interactive – 14%
În topul publicațiilor care ar fi dorite la vizitarea Planetariului Baia Mare, în ordine descrescătoare s-au clasat: Planisfera (hartă stelară), un CD multimedia, un pliant sau mai multe, o broșură interesantă, manual educativ cu aplicații practice (caiete pedagogice), postere tematice, carte tematică de desenat pentru copii, jocuri de calculator și cărți poștale ilustratre, ultimele clasate fiind calendarele și jocurile de tip puzzle.
Desigur că nu avem pretenția unui sondaj de opinie ce fixează opțiuni cu marjă mică. Marja este chiar foarte mare, în condițiile numărului mic de participanți, al zonei restrânse de aplicare (via site-ul Planetariului Baia Mare) și în absența unei promovări mai susținute a acestei inițiative. Cu toate acestea, rămânând activă aplicația unui chestionar de vizitare la sediul instituției, de astădată pe hârtie, cu mai multe stringuri și corelări mai subtile între elemente, putem extrage niște concluzii interesante chiar și numai relativ la acest sondaj minimal al opțiunilor internauților, după modul în care aceștiua își proiectează ce este Planetariul Baia Mare și cum ar trebui acesta să fie.
Răspunsurile la întrebările de aclimatizare au creionat oarecum profilul general al repondenților, întrucât mai bine de jumătate dintre aceștia cunosc elemente ale identității instituției, cum ar fi acela că funcționează din 1969 iar peste 50% dintre ei au vizitat o dată sau de mai multe ori planetariul sau au participat o dată sau în mai multe dăți la observații astronomice. Ne aflăm așadar în prezența unui public relativ fidel, în manifestare virtuală, vizitatori internauți care, într-un fel sau altul, doresc să mențină legătura cu instituția noastră. Este probabil și motivul pentru care au optat să acceseze și să completeze chestionarul nostru.
Apoi, întrucât actualmente se proiectează diverse variante pentru implementarea unui proiector stelar nou la Planetariul Baia Mare, este interesant de aflat ce își dorește publicul nostru. Adică, își dorește un planetariu care să semene cu cinema 3D sau unul cu proiecție holografică? Nici o problemă, decât costurile uriașe hardware și necesitatea unei construcții mai mari care să o acopere cu totul pe cea existentă! Iar banii ar veni destul de greu, chiar și pe proiecte europene, pentru că Europa, chiar dacă ne iubește, nu ne-ar da un milion de euro, doar pentru a deschide la Baia Mare cel mai sofisticat planetariu din Europa. Sau ne-ar da? Pentru că actualmente proiectorul stelar al Planetariului Baia Mare este una dintre vedetele Europei, fiind unul dintre puținele asemenea echipamente rămase funcționale 100% încă activ, în serviciu. Asta după 42 de ani de funcționare!
Trendul internațional, al planetariilor digitale a dat mult de cap și operatorilor din România. Repondenții noștri, care au optat în proporție de 63% pentru un planetariu digital, nu știu câte dureri de cap înseamnă implementarea unui asemenea obiectiv în Baia Mare, dar ar putea afla una-alta de la colegii noștri din Bârlad și de la Pitești. Costurile reale ale unei reprezentații cu planetariul digital sunt asemănătoare cu cele de la cinema 3D. Echipamentele sunt extrem de sensibile și afectarea lor înseamnă inactivitate, iar gestionarea optimă a acestor echipamente impune cât mai puține spectacole/zi, iar durata de viață a lămpilor proiectorului este … extrem de scurtă. În plus, interactivitatea este redusă substanțial. De fapt, costurile generale pentru asumarea acestei generații de planetariu sunt multiple și destul de mari.
O bună parte dintre repondenți au optat pentru varianta hibridă, de planetariu optico-mecanic cu dotări suplimentare, respectiv proiectoare digitale auxiliare, care compun pe bolta înstelată diverse animații care pun obiectele în mișcare sau redau în zoom diverse elemente, o variantă cu o componentă interactivă ridicată. Eu personal consider că această variantă este – ținând seama de raportul cost – eficiență – trend cea mai optimă, în prezent, pentru Planetariul Baia Mare, ca tranzit spre următoarea generație hardware și interfață care s-ar putea implementa peste 10 ani. Costurile unui asemenea aparatus nu sunt extrem de mari, interactivitatea și inovația suportă cadrul existent, deci nu ar mai trebui modificată clădirea existentă sau construită una nouă, implementarea s-ar putea face destul de repede, iar consumul de energie și gestionarea echipamentelor nu ar necesita …
Durata unei vizite ar putea fi de asemenea o problemă demnă de abordat. O vizită la planetariu poate dura 25 de minute, sau 40 de minute sau 60, 80, 120 de minute … Depinde ce este de văzut. Vizitatorii care ne trec pragul uneori se mulțumesc cu spectacolul de planetariu, iar eficiența prezentării poate face ca 25 de minute să fie suficiente. Dacă însă spunem toată povestea, sau pe alocuri negociem destinații pe cer și ne manifestăm interactiv, prezentarea poate dura 60 de minute, dacă mai adăugăm și proiecții digitale sau scurte filme documentare. Ar mai fi expozițiile de vizitat, care și ele ne-ar solicita 15 minute, însă … dacă am deschide și aripa observatorului, cu o expoziție digitală, utilizarea telescopului în timp de zi și o bibliotecă tematică într-un spațiu multifuncțional care ar fi dotat și cu câteva computere, o asemenea vizită s-ar putea prelungi! Mai mult, intenția de a adopta programe de activități interactive, precum teatrul muzeal, o cameră a misterelor sau un simulator de zbor spațial, jocuri interactive (de învățare) pentru adulți și copii, o vizită în sine s-ar putea prelungi mult și bine. De aceea, întrebarea formală este necesară, pentru că ne permite să construim pachete de servicii și activități educativ recreative, pe care le puteți alege de la bun început și vă invită la vizite succesive, pentru a beneficia de tot ce oferă instituția noastră.
O altă chestiune ce ne dă puțin de gândit este cea a publicațiilor. Planisfera este tematic cea mai oportună publicație, fiind și utilă ca element de orientare pe cerul de afară. Este motivul pentru care opțiunea repondenților a fost spre publicațiile de utilitate mai largă, iar nu cele care pot fi aruncate după încheierea vizitei. Un CD multimedia ar putea conține un joc, un ghid al micului astronom, clipuri video și imagini extraordinare a obiectelor îndepărtate etc. Pliantele ar trebui să fie (știm asta și suntem de acord) gratuite, însă acest lucru nu este deocamdată posibil, decât pentru expozițiile temporare. O variantă ar fi costul pliantului inclus în prețul unui bilet de intrare (și intrarea ar trebui să fie gratuită, la o instituție culturală ca a noastră, suntem de acord!), însă asta ar însemna creșterea tarifului. Deschiderea pentru broșuri, respectiv teme abordate mai larg în lucrări tipărite, pentru caiete de lucru (cu tematică astronomică) și cărțile de desenat – sunt elemente pe care le vom lua în considerare atunci când ne vom proiecta viitoarele publicații, acestea corespunzând, de asemenea, trendului general în societate, din perspectivă muzeistică.
Putem concluziona că în ciuda marjei mari și a bazei mici de participare, acest sondaj de opinie adresat internauților care au vizitat site-ul nostru, ne poate oferi o oarecare perspectivă a orizontului de așteptare a publicului față de activitățile noastre actuale, precum și asupra viziunii asupra viitorului instituției noastre, Planetariul Baia Mare, primul planetariu public deschis în România și unicul din Transilvania.
