Autor: PLANETARIU BAIA MARE

De curând scriam despre populaţia discului gros şi cum sondajele relevă că această porţiune a galaxiei noastre este constituită în mare parte din stele furate din galaxiile pitice canibalizate. Aceasta se adaugă multor alte piese din imaginea puzzle a galaxiei, care sugerează formarea galaxiilor printr-o combinaţie de multe adaosuri mici, în opoziţie cu teoria unui colaps gigantic, ca fenomen unic. În timp ce mulţi curenţi a ceea ce, prezumabil, indică fuziuni galactice la marginea Căii Lactee, iar alte obiecte prezente sun încă galaxii ce nu au fost încă deformate, câteva obiecte care au fost până acum identificate ca satelite, sunt într-un proces de destrămare mareică. Un studiu nou, care va fi publicat în numărul din octombrie al Jurnalului Astrofizicii, sugerează că galaxia satelit Hercules s-ar afla într-o fază timpurie, relativ la formele intermediare de fuziune cunoscute. În ultimul deceniu, numeroase sisteme stelare minore au fost descoperite în haloul galaxiei noastre. READ MORE … Continuare …

Discul galaxiilor în formă de spirală reprezintă consolidarea a două componente: discul subțire în care se regăsește majoritatea stelelor și gazului, respectiv imaginea a ceea ce este vizibil atunci când anticipăm o galaxie în spirală. Situat în jurul acestuia este discul gros de stele, mult mai puțin populat. Acesta din urmă se diferențiază de primul din mai multe puncte de vedere: stelele de acolo sunt mai bătrâne, deficitare în metal și orbitează centrul galactic mult mai încet. Dar de unde provine această populație de stele a fost un mister rămas nedezlegat încă din anii 1970, când au fost identificate. Una dintre ipoteze este că acestea sunt resturi ale unor galaxii pitice canibalizate, care nu au fost așezate niciodată pe orbite mai standardizate. Alții sugerează că aceste stele au fost aruncate din discul galactic gros prin intermediul șocurilor gravitaționale produse sau de către supernove. Un studiu recent pune sub lupa testului READ MORE … Continuare …

NASA a anunțat recent intenția sa de a realiza experimente la bordul navei spațiale SOLAR PROBE PLUS, care este programată pentru lansare nu mai târziu de 2018. Acestă navă spațială va realiza un task fără precendent, acela de a zbura în interiorul atmosferei Soarelui – sau coroana solară – pentru a lua măsurători asupra plasmei, câmpurilor magnetice și prafului ce înconjoară cea mai apropiată stea de Terra. Va fi primul satelit realizat de om care se va apropia de Soare atât de mult. Recordul anterior al unei misiuni de proximitate față de Soare, este deținut de Helios2, care s-a apropiat până la 43,5 milioane km de soare, în 1976. Solar Probe Plus va spulbera acest record, zburând la 5,9 milioane km de suprafața Soarelui, la cea mai mare apropiere. În zborul său atât de aproape de Soare, nava spațială va culege informații foarte cuprinzătoare asupra structurii atmosferei care înconjoară Soarele. READ MORE … Continuare …