Autor: PLANETARIU BAIA MARE

În ultimul deceniu, telescoapele robotice au atras atenția astronomilor către exploziile ciudate a unor stele care ar putea aduce la lumină caracteristici fizice neobișnuite. O echipă internațională a scos la lumină o supernova a cărei origine nu poate fi explicată de nici un mecanism cunoscut anterior și care promite cunoaşterea unor aspecte cu totul noi în ce priveşte exploziile stelare. SN 2005E a fost reperată pentru prima oară pe 13 ianuarie 2005, in galaxia învecinată NGC1032. De atunci, cercetătorii au condus varii observaţii ale acesteia utilizând telescoape diferite, inclusiv Keck, cel mai mare telescop, de la Mauna Kea, Hawaii. Analizând datele colectate, modelarea teoretică şi interpretarea au condus către concluzia că SN2005E nu este o supernovă tipică. Supernovele rezultă din colapsul unor stele foarte masive sau prin detonarea termonucleară pe suprafața unor pitice albe compuse în principal din carbon și oxigen. ”Dar aceasta, adică SN2005E, deși pare să fie dintr-un READ MORE … Continuare …

De curând, în cadrul unui program despre Univers al postului Discovery, Stephen Hawking și-a exprimat preocuparea asupra pericolelor pe care le presupune venirea extratereștrilor pe Terra, cândva: ”Pentru creierul meu matematic, reflecția asupra extratereștrilor îmi pare perfect rațională. Adevărata provocare este să îmi pot reprezenta adevărata înfățișare a acestora …” Viața așa cum o cunoaștem este bazată pe chimie, dar dacă – așa cum spune Randy D. Allen de la Departamentul de Biochimie și Biologie Moleculară, Universitatea Oklahoma – viața în altă parte nu ar fi bazată pe chimie ci pe mecanici cuantice? O asemenea formă de viață extraterestră poate manipula particule subatomice, precum celulele noastre manipulează componentele chimice. Oamenii există ca specie de mai puțin de un milion de ani și suntem, atât cât știm deocamdată, unica specie de pe Terra care are vagi noțiuni de fizică. Noi am descoperit atomul și am învățat cum să-i dezlănțuim puterea doar READ MORE … Continuare …

Un studiu recent indică faptul că metanul din atmosfera planetei Marte durează de mai puțin de un an. Metanul este alimentat din surse localizate care arară variațiile anuale sezoniere. Acest model de producție a metanului ridică întrebări: metanul este produs de activități geologice sau de procese biologice. Atmosfera lui Marte conține 95% din dioxid de carbon, 3% nitrogen, 1,6% argon și sunt prezente, de asemenea urme de oxigen și apă, precum și metan. Sergio Fonti de la Universitatea Salento și Giuseppe Marzo, de la NASA au utilizat observațiile lui Mars Global Surveyor al NASA pentru a urmări evoluția gazului timp de trei ani marțieni. Ei și-au prezentat rezultatele la Congresul European de Știință Planetară din Roma, pe 21 septembrie a.c. ”Doar mici cantități de metan sunt prezente în atmosfera marțiană, provenind din surse bine localizate. Am dorit să aflăm modificările concentrației gazului și am aflat că există variații atât sezoniere READ MORE … Continuare …

Descoperirea recentă a apei pe Lună ar putea avea un impact serior asupra planurilor de viitor privind astronomia cu bază lunară. Cercetătorii de la Academia Chineză de Științe au calculat că dispersarea cauzată de moleculele vaporizate în lumina solară ar putea distorsiona observațiile telescoapelor montate pe Lună. ”Anul trecut, oamenii de știință au decoperit un strat fin de rouă ce acoperă Luna. Această apă se vaporizează în lumina solară și apoi este separată de radiația ultravioletă, formând hidrogen și molecule de hidroxil. Noi am recalculat cantitatea moleculelor de hidroxil care ar putea fi prezente în atmosfera lunară și a rezultat o prezență de cel puțin trei ori mai mare decât s-a crezut înainte”, a precizat Zhao Hua, care a prezentat rezultatele echipei sale la Congresul European de Știință Planetară, din Roma. Cercetarea are implicații particulare pentru landerul lunar chinezesc, Chang E-3, care este planificat pentru lansare în 2013. Un telescop READ MORE … Continuare …

Ce putem spune? O altă realizare fulminantă ce poartă marca Hubble și stați numai să vedeți clipul video de mai jos. Aceasta este o superbă călătorie vizuală în interiorul Nebuloasei Carina. Radiația provenită de la stelele masive din nebuloasă distruge norii moleculari reci, creând fantastice și bizare structuri. Aceștia sunt piloni de hidrogen rece și praf, cu o înălțime de un an lumină, scanați de către Camera Avansată pentru Sondaje a Telescopului Spațial Hubble, redaţi într-o imagine compozită de la observaţiile din 2005 in lumină hidrogenată)lumina emisă de atomii de hidrogen), împreună cu observaţiile asupra luminii oxigenate (lumina emisă de atomii de oxigen) din 2010. Ceea ce poate vedea Hubble la o distanţă de 7.500 de ani lumină depărtare este extraordinar. Legendă : Sculpturi cosmice de gheaţă: Pilonii de praf din Nebuloasa Carina. Credite: NASA, ESa și Hubble Heritage Project (STScI/AURA). Sursa: UniverseToday Doriți să vedeți Nebuloasa Carina mai de READ MORE … Continuare …