CUM AU DEVENIT PLANETELE URANUS ȘI NEPTUN ATÂT DE DIFERITE?
Cele mai îndepărtate planete din sistemul nostru solar, Uranus și Neptun, sunt și cele mai ciudate. Deși ambele au mase similare și se află la distanțe asemănătoare față de Soare, sunt complet în comportament, dacă am lua în considerare modul în care acestea orbitează și cum se mișcă sateliții lor în jurul acestora. Un studiu recent caută să facă lumină asupra cauzelor, indicând două evenimente masive de impact în timpul formării lor.
În ciuda similarității aparente, ”există de asemenea multe diferențe notabile între cele două planete, care solicită explicații”, a declarat Christian Reinhard, autor principal al studiului.
Prima diferență majoră între cele două planete este legată de înclinarea lor. Precum Terra, cele mai multe dintre planetele sistemului solar au axele ușor înclinate așa încât o parte a planetei este mai apropiată de soare (în sensul că este direcționată spre soare) în anumite momente ale anului, pe care le numim anotimpuri. Atât Uranus cât și Neptun au anotimpuri de lungă durată, fiecare durând aproape zece ani.
Dar diferența notabilă este că Uranus are o înclinare extremă a axei, respectiv de ”97 grade față de planetul Soarelui, iar planeta se rotește efectiv retrograd față de Soare”, a precizat co-autorul Joachim Stadel.
O altă diferență privește sateliții acestor planete. Atât Uranus, cât și sateliții săi au același unghi de înclinare, sugerând formarea acestora dintr-un disc, precum Luna în cazul Terrei. Dar, în ce privește planeta Neptun, cel mai mare satelit, Triton, orbitează într-un unghi relativ față de planetă, sugerând formarea acestei luni în altă parte, fiind atrasă apoi de gravitația lui Neptun.
Studiul propune explicarea diferențelor prin modul în care planetele s-au format. Ambele au avut la origine circumstanțe similare, mai apoi diferențiindu-se datorită diverselor evenimente de impact.
Cercetătorii au derulat simulări pe computer și au concluzionat că, cel mai probabil, cauza inclinației extreme a axei lui Uranus se datorește unui impact cu un obiect uriaș care a răsturnat planeta într-o parte dar nu i-a afectat interiorul. În ce privește planeta Neptun, aceasta trebuie să fi fost subiectul unei coliziuni directe care i-a afectat interiorul, conducând spre eliberarea căldurii către suprafață mult mai rapid decât în cazul altor planete.
”Simularea noastră a arătat foarte clar că o cale inițial similară de formare a celor două planete, Uranus și Neptun, a condus – ca rezultat – spre o dihotomie observată în proprietățile acestor planete exterioare fascinante,” a concis co-autorul Ravit Helled.
Rezultatele acestui studiu au fost publicate în jurnalul Note Lunare ale Societății Astronomice Regale.
Sursa: DigitalTrends; Imagine: NASA; Traducere și adaptare: Crișan Petru Ciprian
