Roverul Curiosity al NASA a început analiza chimică a primelor probe de praf de rocă gri extrasă din interiorul unei roci marțiene.
Brațul robotic a livrat eșantioane de mărimea unei pastile de aspirină – de praf pulverizat către instrumentul de analiză chimică și mineralogică (CheMin) și cel de analiză a probelor marțiene (SAM) de 22 – 23 februarie.
Ambele laboratoare chimice integrate au început deja analiza probelor – însă datorită complexității operațiunilor implicate, nu sunt așteptate rezultate foarte curând.
”Analizele au debutat însă studiul va lua câteva săptămâni”, a spus Guy Webster, purtător de cuvânt al JPL NASA pentru Universe Today.
Eșantioanele au fost colectate de la primul sit de foraj cunoscut sub numele de ”John Klein” – format dintr-o lespede plată de culoare roșie, cu granulație fină, rocă sedimentară cu vene împușcate de sulfat de calciu format în apă.
”Informațiile de la instrumentele științifice au confirmat livrările”, a precizat Managerul Misiunii Curiosity – Jennifer Trosper de la Laboratorul Jet Propulsion al NASA.
Pe 8 februarie 2013, Curiosity a utilizat instrumentul de foraj montat pe turela unealtă din capătul brațului robotic lunf de 2,1 metri pentru a realiza un orificxiu circular de 16 mm lărgime și aproximativ 64 mm adâncime în zona ”John Klein”, care a produs o tulburare de steril de culoare gri.
Sterilele de culoare gri prezintă o perspectivă cu totul nouă pe Marte, care conferă un contrast puternic față de dominantele de praf ruginit roșu-portocaliu, oxidat.
Eventualele rezultate de la SAM și CheMin ar putea da indicii despre ceea ce înseamnă aceste diferențe de culoare. Una dintre teorii este că ar putea fi vorba despre diferite stadii de oxidare ale fierului care ne-ar putea informa potențial asupra habitabilității locului de aterizare al roverului din Craterul Gale.
”Capacitatea de forare în rocă este un avans semnificativ. Ne permite să pătrundem dincolo de stratul de suprafață al rocii, deschizând o capsulă a timpului – arătând care era starea planetei Marte cu 3-4 miliarde de ani în urmă”, a spus Louise Jandura, inginerul șef al sistemului de sondare al Curiosity, de la JPL.
Porțiuni suplimentare ale primului eșantion John Klein ar putea fi livrate către SAM și CheMin, dacă rezultatele justifică această acțiune.
Instrumente foarte avansate testează pulberea gri pentru a elucida compoziția chimică și a căuta molecule organice simple și complexe pe bază de carbon, care sunt pietrele de temelie ale vieții așa cum o cunoaștem.
Echipa științifică a misiunii Curiosity crede că această zonă de lucru din interiorul craterului Gale, numită Yellowknife Bay, a experimentat infiltrări repetate de apă curgătoare cu mult timp în urmă, când planeta Marte era mai caldă și mai umedă – de aceea potențial locuibilă și sursă a evoluției vieții.
Curiosity se află de aproape 7 luni de zile într-o misiune cu o durată de 2 ani. Până în prezent a realizat peste 45.000 de imagini.
”Misiunea este condusă de descoperire”, a spus John Grotzinger, cercetătorul șef al misiunii Curiosity de la Institutul de Tehnologie.
Este foarte probabil ca roverul să rămână în zona John Klein pentru alte câteva luni pentru a obține o caracterizare științifică completă a zonei care a suferit episoade multiple de curgere a apei lichide.
În cele din urmă, mega roverul cu șase roți va porni pe un traseu de aproape un an către destinația sa principală – straturile sedimentare de la baza muntelui de 5 km numit Muntele Sharp, cam la 10 km depărtare de actuala locație.
Sursa: Ken Kremer – UniverseToday
