Activitatea de documentare pe acest proiect a fost demarată cu mult înainte de semnarea contractului de finanțare cu Administrația Fondului Cultural Național. Lansarea oficială a proiectului a fost marcată printr-o conferință de presă care a avut loc pe data de 18 mai cu ocazia Zilei Internaționale a Muzeelor, iar în cadrul Nopții Europene a Muzeelor au avut loc 12 prezentări în cupola planetariului, centrate pe tema constelațiilor românești tradiționale, proiecții care au fost foarte bine primite de publicul vizitator.
Când și unde au apărut constelațiile? Primele izvoare care ne vorbesc despre preocupările în domeniul astronomiei ne poartă pe malurile Tigrului și Eufratului, pe malurile Gangelui, ale fluviului Changjiang, în podișurile Americii Centrale, pe vârfurile Anzilor, pe valea Danubiului, ele apărând independent unele de altele, ca o necesitate vitală.
Configurația actuală a constelațiilor pe care le utilizăm în prezent se bazează în mare parte pe cele 48 de constelații descrise de renumitul astronom greco-egiptean din Alexandria , Ptolemeu în cartea sa Almagest, constelații recunoscute sub numele de constelații antice. A fost o situație interesantă până în anul 1922. Până în acel an, orice astronom amator putea să deseneze și să numească o constelație. S-a ajuns astfel la o sumedenie de hărți stelare, o mulțime de constelații mai mult sau mai puțin recunoscute de ghilda astronomilor. Pentru a se evita orice confuzie, Uniunea Astronomică Internațională (UAI) a împărțit cerul în 88 de regiuni care delimitează 88 de constelații. Astfel, sistemul de constelații recunoscut azi de UAI utilizează în mare parte mitologia greacă (constelațiile ptolemaice) și constelațiile „moderne” apărute mult mai târziu, la începutul secolului XVI, constelații create de astronomii Johann Bayer, Jakob Bartsch, Johhanes Hevelius și Nicolas Louis de Lacaille.
Din punct de vedere temporal, apariția constelațiilor poate fi urmărită în time-line-ul din secțiunea Cerul Românesc de pe pagina dedicată proiectului.
Ideea realizării acestui proiect a apărut ca urmare a îmbinării a doi factori. Pe parcursul numeroaselor prezentări ale cerului înstelat pe care Planetariul Baia Mare le-a efectuat în cupola de proiecție, s-a putut observa o sensibilitate crescută a vizitatorilor la prezentarea constelațiilor în varianta constelațiilor tradiționale românești. Publicul mai vârstnic rememora cu plăcere și bucurie nedisimulată grupările de stele știute de la bunicii lor, în timp ce tinerii descopereau surprinși că există constelații românești pe cer. Din păcate, generația actuală este complet ruptă de aceste reprezentări, reprezentări care au rezistat de-a lungul veacurilor dar care azi sunt în pericol de dispariție. Dispariție la care noi refuzăm să asistăm neputincioși.
Pentru a prezenta rezultatele acestui proiect într-o formă mai atractivă și accesibilă tinerei generații și pentru a le disemina la nivel internațional, am apelat la un soft foarte cunoscut de astronomii amatori și nu numai. În cadrul aplicației Stellarium, la secțiunea mitologii va apărea și varianta românească a cerului. Ni s-a părut interesant faptul că la capitolul mitologie stelară, înafara celei occidentale, care reprezintă de fapt constelațiile UAI, există doar o singură mitologie europeană și anume cea norvegiană. Cu ajutorul colaboratorilor noștri din cadrul acestui proiect, în cadrul segmentului mitologie vor apărea deocamdată doar 9 constelații, cele pe care le vom prezenta și în cadrul expoziției digitale.
Rezultatele preliminare ale documentării noastre le veți găsi în tabelul sinoptic al constelațiilor tradiționale românești din secțiunea Cerul Românesc de pe pagina dedicată proiectului.
Știm că tema nu este nici nouă și nici de o importanță covârșitoare pentru umanitate. Însă constelațiile românești reprezintă un bun național care nu merită să zacă în uitare. Ele sunt o comoară a spiritualității românești și reprezintă o etapă în evoluția conștiinței astronomice naționale (cum scria Andrei Dorian Gheorghe căruia îi mulțumim pentru susținerea proiectului), iar Planetariul Baia Mare va ajuta la păstrarea acestei pagini de istorie și tradiție românească.
șef secție Planetariu Ovidiu Ignat, responsabil tehnic proiect
