Nu a fost un an prea grozav pentru ROSCOMOS, Agențiua Spațială Federală Rusă. În ultimele 12 luni, aceasta a pierdut patru misiuni majore pe fondul eșecului industriei aerospațiale de a produce numărul planificat de nave spațiale.
În mare parte misiunile pierdute suscită disperare din perspectivă științifică sau a explorării în sine, pentru că ce ar putea însemna un satelit mort sau o lansare eșuată pentru țelurile imadiate sau mai îndepărtate? Există însă și o parte mai puțin cunoscută, legată de misiunile pierdute. Ce înseamnă o misiune pierdută sau o lansare eșuată pentru oamenii responsabili de acestea?
Toate cele patru misiuni ROSCOSMOS pierdute în acest an au avut costuri substanțiale. În decembrie 2010, busterul Proton-M a eșuat în a plasa trei sateliți Glonass-M pe orbită. Acestea urmau să îmbunătățească Sistemul de Navigație Globală prin Satelit al Rusiei, varianta rusească a sistemului GPS al SUA și – doar recent, Rusia a reușit să plaseze acești sateliți pe orbită.
În februarie, lansarea boosterului Rokot, purtând stelitul Geo-IK-2 a sfârșit cu un eșec. Satelitul era proiectat pentru a susține cercetarea geodezică rusească. Acționând ca un punct precis de referință, acesta ar ajuta cercetătorii să ia măsurători exacte ale formei Pământului și asupra proprietăților câmpului gravitațional și a permite asistarea cercetătorilor în diverse câmpuri de activitate, cum ar fi cartografia, ghidarea rachetelor, studiul mișcării plăcilor tectonice, mareele și condițiile polare.
Pierderea acestor misiuni a fost, fără îndoială, devastatoare pentru echipele care le-au proiectat. După pierderea satelitului GEO-IK-2, un număr de oficiali de prim rang ai industiei spațiale au fost dați afară, iar șeful ROSCOSMOS, Anatoly Perminov a fost obligat să demisioneze.
În august, o altă rachetă Proton-M a eșuat în lansarea lui Express-AM4. Satelitul de comunicații era proiectat pentru a oferi televiziune digitală și comunicații guvernamentale securizate în cadrul Federației Ruse, cu extindere departe în Siberia și Orientul Îndepărtat. Acest eșec a produs de asemenea acțiune disciplinară. Serviciul Internațional de Lansare (ILS), o companie ruso-americană cu drepturi exclusive de a lansa încărcături comerciale de la Cosmodromul Baikonur din Kazakhstan, și-a format propria echipă de investigare a cauzelor eșecului, pentru a contribui la raportul final al ROSCOSMOS. Verdictul a fost că ambele misiuni au fost pierdute datorită neglijenței.
Lucrurile nu au mers mai bine pentru Agenția Spațială Rusă. Doar la o săptămână după pierderea lui Express-AM4, un booster Soyuz-U a eșuat. Cargoul său, Progress-M23 nu a mai ajuns niciodată la echipajul care aștepta încărcătura la bordul Stației Spațiale Internaționale.
Acum, se pare că alte măsuri disciplinare, mult mai dure, vor cădea asupra cercetătorilor și inginerilor aflați în spatele misiunii eșuate Phobos-Grunt. Proiectat pentru a ateriza pe cea mai mare lună a planetei Marte și a aduce de acolo un mostre de sol, nava s-a blocat pe orbita Terrei în noiembrie. Președintele rus Dmitry Medvedev a sugerat că cei responsabili pentru eșec trebuie să fie pedepsiți. Ei și-ar putea pierde locurile de muncă. Este posibilă de asemenea și o urmărire penală. Amenințarea s-ar putea adresa către Lavochkin, compania care a construit Phobos-Grunt.
Este posibil ca Medvedev să se manifeste condescendent față de poporul rus care, ca și americanii, suportă nota de plată a programului spațial național. Dar ar putea să nu fie așa. În fond, aceste eșecuri nu fac decât să afecteze mândria națională rusească și statutul de putere spațială al Rusiei.
”Nu sugerez să îi punem la zid,cum proceda Stalin, dar prevăd sancțiuni serioase, financiare sau, dacă, vina lor este clară, ar putea fi chiar disciplinare sau penale,” a spus Medvedev.
Surprinzător sau nu, ROSCOSMOS nu este singura industrie rusească țintită de Medvedev pentru acțiune disciplinară. Asemenea apeluri au fost lansate de Medvedev, invocând neglijența, corupția și alte probleme, în domeniul infrastructurii rusești, precum cazul vaporului scufundat în iulie, accident care a produs 122 de victime. Diferența este că nimeni nu a fost ucis în cazul misiunii spațiale eșuate …
Sursa: UniverseToday
Crișan Petru Ciprian
