Femei celebre în Istoria Astronomiei (1)

Este 1 martie … Mărțișorul și omagiul nostru adresat doamnelor și domnișoarelor va fi materializat … dincolo de surprizele pe care le-ar putea aștepta, vizitându-ne … printr-un ciclu de articole dedicat rolului femeii în astronomie. Vom încerca să creionăm câteva portrete ale doar câtorva eroine, fără de care astronomia nu ar fi ceea ce este astăzi: una dintre cele mai importante științe de graniță, care în fiece zi aduce ceva nou, perspectiva unei lumi ce așteaptă să fie descoperită, un ocean de aspirații deschise oricărui om către cunoașterea Universului!

Să începem povestea noastră cu muza Urania! Astronomia are o muză care ne inspiră în orișice demers, iar aceasta este Urania, fiica lui Zeus și a lui Mnemosyne. Urania era de asemenea muza cântecului și a dansului, iar simbolistica sa în vechime era asociată, de asemenea, dragostei universale și spiritului sacru. În consecință astronomia este prin definiție – vedem – o disciplină care necesită atât rigoare și calcul, cât și sensibilitate și afecțiune.

Prima femeie din istorie, a cărei aplecare către științe a făcut ca numele său și realizările sale în materie de matematică, filozofie și astronomie să străbată veacurile până la noi a fost Hypatia din Alexandria (370 – d.415), care a încurajat folosirea logicii și a matematicii pentru combaterea misticismului iar mesajul său trans-milenar, valabil și în actualitate este următorul: ”Este mai bine să gândești greșit decât să nu gândești deloc”. A fost torturată și ucisă de un grup de creștini copți sub acuzația producerii unor tulburări religioase în oraș.

Hypatia a fost fiica lui Theon, care i-a fost tată și profesor, ultimul matematician cunoscut asociat cu Muzeul din Alexandria. Dacă s-a sugerat că ea a studiat atât la Atena, cât și în Italia, alți cercetători nu au găsit dovezi că ea ar fi părăsit vreodată Alexandria. Ea a devenit conducătoarea Școlii Platoniste din Alexandria către anul 400. Conform Enciclopediei bizantine Suda, din secolul al X-lea, Hypatia a activat ca profesoară de filozofie, învățându-i pe studioșii atât creștini, cât și străini, filozofia lui Platon și a lui Aristotel. Deși Hypatia probabil nu s-a creștinat, ea a câștigat respectul multor creștini, mulți autori creștini menționând-o ca fiind un simbol al virtuții. Ea nu a fost căsătorită niciodată și nici nu a avut copii, deși în Suda ea apare ca fiind soția filozofului Isidor.

În domeniul astronomiei ii este atribuită invenția astrolabului (în realitate este vorba de perfecționarea unuia, pentru că primele asemenea aparate datau deja de un secol), un instrument de măsurare a poziției aștrilor și dimensiunii lor deasupra orizontului. De asemenea, printre lucrările sale ”Canonul Astronomic” ar putea fi o nouă ediție ale Tablelor de Mână ale lui Ptolemeu, celebrul filozof și geograf grec, care a cartografiat cerul emisferei nordice, transmițându-ne figurile celor 48 de constelații antice. Hypatia a cartografiat la rândul ei o serie de corpuri cerești și pare să fie de asemenea inventatoarea hidrometrului, utilizat pentru determinarea densității și gravitației lichidelor.

Muza a numeroși artiști, în istorie, precum Raphael și Mitchell, numele și viața Hypatiei au fost de curând portretizate într-un film de marcă – Agora, în interpretarea excelentă a actriței Rachel Weisz.

(va urma)

 

Un comentariu la “Femei celebre în Istoria Astronomiei (1)

  1. Pingback: Femei mare | Polinlawoffice

Lasă un răspuns