Despre reinventarea lui Galilei după 400 de ani


galilei

Am citit cu mare interes un articol apărut în Ziua Magazin, de luni, 9 februarie 2009, intitulat cu o oarecare pompă ”Adevăratul părinte al astronomiei” și îmi permit să afișez aici puțină vexalitate relativ la modul în care au fost formulate concluzii … Nu propun aici o apărare a lui Galilei, căci nu are absolut nici un sens, ci mai degrabă aș dori să completez portretul ilustrului necunoscut britanic…

Pentru cei care nu au citit articolul, acesta poate fi accesat benevol pe adresa http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-02-09&id=248994 iar în centrul disputei se află niște schițe realizate de Thomas Harriot, cel care ar fi cartografiat Luna și a desenat de asemenea sateliții lui Jupiter și cometa Halley. Intregul documentar, aparținând lordului Egremont se află la biroul de înregistrări din Sussex-ul de Vest. Sir Patrick Moore, un renumit astronom contemporan precizează că ”meritele acestor realizări excepționale i-au fost atribuite exclusiv lui Galileo Galilei ”, iar Allan Chapman, doctor în știință și istorie de la Universitatea Oxford explică de ce nu am aflat noi până de curând că Harriot este … adevăratul părinte al astronomiei: „Thomas Harriot a fost un gentleman bogat care nu cauta sa fie faimos, ca italianul. Se simtea confortabil in anonima­tul lui si nu avea niciun interes sa atraga atentia asupra sa. Galileo, pe de alta parte, ducea o viata saraca, umila, din care incerca sa iasa cu orice pret. Voia celebritate, voia recunoastere. El si-a facut publica descoperirea, in vreme ce britanicul a preferat sa o tina numai pentru el. Astfel se face ca abia de curand lumea a aflat in ce ordine s-au petrecut, de fapt, lucrurile”.

Putină răbdare! Descoperirea telescopului – în 1608 (? … cam totul a fost, este și va fi sub semnul întrebării) – i se atribuie lui Hans Lipperhey, de origine germano-olandeză. Dar se știe că nu a obținut patentul de invenție de la guvernul olandez pentru că existau mai mulți comersanți care revendicau invenția. Raportul asupra invenției a intrat in posesia atât a italianului Paolo Sarpi (în noiembrie), cât și a englezului Harriot şi a italianului Galilei, care a îmbunătăţit designul instrumentului. Despre invenţia lui Lipperhey există şi o anecdotă care explică că jocul unor copii cu lentilele, în magazinul comerciantului inventator a condus la marea descoperire a apropierii depărtării …
Articolul mai sus „incriminat” oferă baza unui paradox! Cine poate fi părintele astronomiei? Un nobil bogat care a realizat PRIMUL observaţii asupra lunii şi altor corpuri cereşti, dar le-a păstrat numai pentru sine şi au ajuns la arhivă? Sau cel care AL DOILEA … a realizat aceste observaţii şi apoi le-a făcut publice, în ciuda unei „atmosfere” şi a unuli context istoric şi politic în care religia catolică era singura generatoare de adevăruri şi Pământul era centrul Universului? Cine este om de ştiinţă? Cel care îşi ascunde rezultatele cercetărilor sau cel care le face publice?
Dar cine este Thomas Harriot? Este cu siguranţă un om de ştiinţă, chiar ilustru şi nu este necunoscut. De ce? Pentru că este creditat cu introducerea în Marea Britanie şi Irlanda a … cartofului.

După absolvirea studiilor Universităţii Oxford, Thomas Harriot (1560 – 1621) a călătorit de mai multe ori în America, în expediţii finanţate de Raleigh. La intoarcere a lucrat pentru aristocratul Henry Percy, al 9-lea Earl din Nothumberland, unde a devenit un prolific matematician şi astronom, lui atribuindu-se teoria refracţiei.

Poate că, în ordine cronologică, Harriot a fost într-adevăr primul om care a îndreptat un telescop spre cer și care a realizat primele schițe ale unor corpuri cerești. Nu dorește nimeni să-i răpească dreptul la întâietate unui savant. Pentru mine, însă, Harriot si-a cumpărat telescop, iar Galileo Galilei și-a construit propriul său instrument, pe care l-a îndreptat spre cer. Harriot nu și-a publicat schitele, pe când Galilei le-a publicat, atrâgându-și oprobiul Bisericii Catolice, însă deschizând opiniei publice mondiale un orizont de cunoaștere formidabilă, pentru care are toate creditele, întrucât acest pas, urmat de alții … au condus istoria într-un sens aparte până la acest an internațional – 2009 – al astronomiei!

Galileo Galilei (1564 – 1642), fizician, matematician, astronom și filozof a jucat un rol foarte important în ceea ce s-a numit REVOLUȚIA ȘTIINȚIFICĂ. Galilei a susținut teoria heliocentrică a lui Copernic în ciuda freneziei cu care inchiziția bisericii catolice apăra o ordine universală în care cunoașterea trebuia filtrată prin litera credinţei şi a dogmei religioase. De aceea Galilei a fost numit părintele astronomiei observaţionale moderne, părintele fizicii moderne, al ştiinţei moderne …

Fără intenţia de a supăra, Harriot este în primul rând eroul englezilor, pentru că el le-a adus cartoful în Marea Britanie. Iar Galileo Galilei a fost, este şi va rămâne o figură marcantă a istoriei culturii şi civilizaţiei universale şi părintele astronomiei observaţionale moderne! Insă și aceste rânduri reprezintă o opinie, nimic mai mult!

Ciprian Crişan,
muzeograf

De COMPLEXUL ASTRONOMIC BAIA MARE Publicat în opinii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s