Poveștile Cerului. Constelația Ursa Minor sau Ursa Mică


Constelația nordică circumpolară Ursa Minor a fost una dintre cele 48 de constelații originale menționate de Ptolemeu și a rămas una dintre cele 88 de constelații moderne recunoscute de către Uniunea Astronomică Internațională.

Ursa Minor este actualmente locația polului nord ceresc, deși în câteva secole, datorită precesiei echinoctiilor, se va schimba. Ea conține 7 stele în asterismul său principal și are 23 de stele desemnate de Bayer/Flamsteed. Ursa Minor are graniță cu constelațiile Draco, Camelopardalis și Cepheus. Este vizibilă tuturor observatorilor situați între latitudinile +90 grade și -10 grade și cel mai bine poate fi urmărită la culminația sa în timpul lunii iunie.

Există un curent meteoric anual asociat cu Ursa Minor, numit Ursidele. Începând cu 17 decembrie în fiecare an, se întâlnim cu curentul meteoric și activitatea poate dura până către sfârșitul lunii decembrie. Dușul meteoric în sine se crede a fi asociat cu cometa Tuttle și a fost probabil descoperit de către William F. Denning în secolul 20. Activitatea de vârf survine către 22 decembrie, într-o ferestră de 12 ore, când puteți aștepta cam 10 meteori pe oră, în medie, dintr-o locație cu cer întunecat.

În mitologie, Ursa Minor este considerată a reprezenta un ursuleț cu o coadă foarte lungă. Poate acesta reprezintă un fragment din povestea lui Kallisto și fiul ei, care au fost plasați pe cer ca ursoaica și fiul. În unele forme mitologice, cele șapte stele ale Carului Mic au fost considerate a fi Hesperidele, fiicele lui Atlas … și formează ”Aripa Dragonului” în alte legende. Dacă asterismul ”Carul Mic” este puțin mai dificil de recunoscut, deoarece are stele mai vagi, odată ce ați înțeles tiparul constelației, va fi ușor de reamintit.

Cum? Steaua din capătul mânerului carului mic este Polaris, Steaua Nordului. Polaris este ușor de identificat desenând mental o linie de la cele două stele ce formează capătul Carului Mare și extinzând acea linie, cam cinci distanțe dintre roțile din spate ale Carului Mare.

Acum să aruncăm o privire către Ursa Minor! Dacă ea deține doar câteva obiecte din cerul de adâncime, asta nu înseamnă că această constelație nu este interesantă. Notabile sunt chiar și stelele înseși. Cele patru stele ce marchează roțile Carului Mic sunt neobișnuite pentru că ele sunt de magnitudine 2,3,4 și 5. Dacă acest lucru nu pare mare lucru, haideți să vedem asta judecând condițiile cerului. Care este cea mai estompată pe care o puteți vedea? Beta (B) are 2. Gamma (Y) are 3,  Zeta are 4, iar colțul nemarcat este Eta (n) și are magnitudinea stelară 5.

Sunteți gata pentru cea mai strălucitoare stea? Atunci salutați-o pe Alpha (a) – Polaris. Alpha Ursae Minoris este, de asemenea cunoscută ca și ”Steaua Nordului” sau ”Steaua Polară”. Dacă se află cam la 430 de ani lumină de Terra, actualmente este cea mai apropiată stea de polul nord ceresc și o stea super gigantă de secvență principală. Dar nu o priviți doar odată … Luați telescopul. În 1789 Sir William Herschel a sesizat ceva puțin straniu atunci când s-a uitat spre Polaris, același lucru pe care îl veți sesiza și dumneavoastră:  are o stea companion. E adevărat. Polaris este o stea binară. Nu doar atât! Dar când astronomii au examinat spectrul lui Polaris B, au observat altceva … Exact! Polaris B are de asemenea un companion spectroscopic, realizând astfel un sistem stelar terțiar. Gata pentru mai mult? Hmmm!!! Polaris A este de asemenea o stea variabilă Cepheidă! Dacă modificările sunt foarte mici (cam 0,15 dintr-o magnitudine la fiecare 3,97 zile), Polaris strălucește cu 15% mai puternic de când a început să fie studiată și variabilitatea sa s-a prelungit cu peste 8 secunde de atunci! Asta face ca Polaris să fie nu doar o altă stea … ci o super stea!

Acum fixați binoclurile către Beta Ursae Minoris. Numele său este Kochab și se află la 127 de ani lumină de sistemul nostru solar. Această stea gigantă portocalie strălucește cam de 130 de ori mai puternic decât Soarele nostru. Cândva, acum 3000 de ani, Kochab a fost steaua polară, dar datorită mișcării de precesie a Pământului, s-a schimbat și poziția polului nord ceresc.

Dar despre Gamma Ursae Minoris? Adică simbolul ”Y” de pe hartă. Cunpscută sub numele propriu Pherkad, această stea de clasă spectrală A3 se află la o depărtare de 480 de ani lumină și este destul de specială. De ce? Pentru că este o variabilă de tip Delta Scuti iar strălucirea sa variază cu 0,05 magnitudini într-o perioadă de 3,43 ore. Probabil nu veți sesiza nici o schimbare, doar uitându-vă. Dar ați putea să vă imaginați puterea din spatele unei stele care este de 1100 de ori mai luminoasă decât Soarele și posedă o rază de 15 ori mai mare!

Sunteți gata pentru Epsilon? Atunci luați telescopul pentru că această stea distantă, la 347 de ani lumină – este de asemenea o stea binară spectroscopică cu eclipsă. Este clasificată ca stea gigantă galbenă de tip G, cu o magnitudine stelară aparentă de 4,21. În plus față de modificările de lumină din timpul eclipselor, sistemul este de asemenea clasificat ca stea variabilă de tip RS Canum Venaticorum, iar strălucirea ei variază de la magnitudinea de 4,19 la cea de 4,23 într-o perioadă de 39,48 zile, care este de asemenea perioada orbitală a binarei. Binara este de asemenea orbitată de o a treia componentă, Epsilon Ursae Minoris B, care este o stea de magnitudine 11, de la o distanță de 77 de secunde de arc.

Acum urmează Delta – forma ”8”. Delta Ursae Minoris este cam la 183 de ani lumină depărtare și are un nume ciudat – Pherkard. Dacă nu este la fel de mare precum colegii, este măcar o stea pitică albă de tip A, în secvență principală.

Ultima dar, nu în cele din urmă, este RR Ursae Minoris. Ați ghicit! Litera dublă denotă o stea variailă. Dacă modificările sunt foarte mici (minim 4,73 și maximum 4,53 – magnitudine), perioada sa este cea care contează aici. Aceste modificări se realizează într-o perioadă de 748,9 zile! Aceasta înseamnă că RR a fost bine studiată pentru a ne asigura cu nu are un companion spectroscopic – și până în prezent, acesta nu a fost identificat.

Sursa: UniverseToday

 

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s