GĂURILE NEGRE HOINARE – RĂMĂȘIȚE ALE GALAXIILOR PITICE DIN CARE S-A FORMAT CALEA LACTEE – AR PUTEA FI DE-ACUM ÎNAINTE DETECTATE
Un grup de experți de la Universitatea Harvard, sub coordonarea astrofizicianului Avi Loeb și a absolventului Xiawei Wang, argumentează într-un nou studiu, perfecționarea unei metode de a depista găurile negre hoinare. Existența acestor obiecte este ipotetică, însă ele nu au fost până acum identificate cu precizie.
Spre deosebire de găurile negre super-masive, găurile negre hoinare nu sunt situate în centrul unor galaxii mari, asemănătoare Căii Lactee. Ca atare, locația lor nu poate identificată pe baza unor distorsiuni spațiu-timp pe scară largă, ori prin clătinările pe care le produce în orbitele stelelor din apropiere și asupra norilor de gaz.
Ce este cu adevărat problematic este că unul din aceste obiecte ar putea intra în sistemul solar fără ca noi să aflăm asta, decât atunci când ar fi prea târziu. Ca atare, astronomii au recunoscut necesitatea dezvoltării unei metode foarte precise pentru identificarea acestor structuri, cu mult timp înainte de a deveni periculoase. Iar echipa lui Loeb e posibil să fi atins acest obiectiv.
Conform unor statistici, câteva sute de asemenea găuri negre hoinare ar putea pătrunde în Calea Lactee. Prin identificarea și studierea acestor obiecte, cercetătorii speră să obțină o înțelegere adiacentă asupra formării galaxiilor în universul timpuriu. În prezent, cea mai bună teorie prezintă o asamblare a Căii Lactee prin coliziunile succesive ale unor galaxii pitice.
Găurile negre hoinare sunt considerate a fi rămășițe ale acelor timpuri primordiale, respectiv miezurile acelor galaxii pitice care au supraviețuit după ce galaxiile pitice au fost încorporate în galaxia noastră. Fiecare dintre aceste obiecte este estimat a avea o masă între 1.000 și 100.000 de mase solare. Oamenii de știință speră să utilizeze foarte curând aceste structuri în maniera în care paleontologii utilizează fosilele pentru a afla mai multe despre trecutul îndepărtat al Terrei.
