Informații recente de la Observatorul cu Raze X Chandra indică o rămășiță puternic distorsionată a unei supernove ca fiind gazda unei găiuri negre formată recent în galaxia noastră Calea Lactee. Resturile supernovei par să fie produsul unei explozii foarte rare în care materia este ejectată la viteze foarte mari de-a lungul polilor unei stele rotator.
Rămășița, numită W49B are o vârstă de o mie de ani, așa cum este văzută de pe Terra și este situată la aproximativ 26.000 de ani-lumină depărtare de noi.
”W49B este prima descoperire de acest fel din galaxia noastră”, a declarat Laura Lopez, care a condus studiul la Institutul de Tehnologie din Massachusetts. ”Se pare că steaua părinte și-a încheiat viața într-un mod cu totul neobișnuit”.
De obicei, când o stea masivă rămâne fără combustibil, regiunea centrală a stelei intră în colaps, determinând un lanț de evenimente care culminează rapid într-o explozie de supernovă. Cele mai multe dintre aceste explozii sunt în general simetrice, cu expulzarea materialului stelar mai mult sau mai puțin în toate direcțiile.
Totuși, în supernova W49B, materialul din apropiere polilor stelei rotitoare muribunde a fost ejectat cu o viteză mult mai mare decât materialul emanat de la ecuatorul său. Jeturile de explozie de la polii stelari au modelat explozia supernovei și consecințele sale.
Rămășița strălucește acum puternic în raze X și pe alte lungimi de undă, oferind evidența unei explozii ciudate. Prin determinarea dstribuției și cantităților diferitelor elemente din câmpul de praf stelar, cercetătorii pot compara informațiile de la telescopul Chandra cu modelele teoretice ale exploziilor stelare. De exemplu, cercetătorii au identificat fier doar în jumatate din rămășiță în timp ce alte elemente precum sulf și silicon erau răspândite peste tot. Tocmai acest amănunt pare să confirme explozia asimetrică.
În plus față de semnătura neobișnuită a elementelor sale, W49B are o formă mult mai alungită și mai eliptică decât cele mai multe dintre rămășițe supernovă descoperite”, a precizat coautorul Enrico Ramirez Ruiz de la Universitatea California din Santa Cruz. ”Acestea au fost urmărite în raze X și în alte lungimi de undă și conduc spre concluzia unui sfârșit foarte neobișnuit al acestei stele.”
Deoarece exploziile supernovă nu sunt foarte bine înțelese, astronomii doresc să studieze cazurile extreme, cum este acesta, furnizat de către W49B. Relativa proximitate a lui W49B permite de asemenea studiul în detaliu.
Autorii au examinat ce fel de obiect compact a lăsat în urmă explozia supernovă. În majoritatea cazurilor, stelele masive ce colapsează în supernove lasă în urmă un miez dens în rotație, adică o stea neutronică. Astronomii pot detecta foarte ușor stelele neutronice datorită pulsațiilor lor în raze X, deși uneori razele X sunt văzute și fără pulsații. O cercetare atentă a informațiilor de la Chandra nu au făcut dovada existenței unei stele neutronice în acest caz. Lipsa unei asemenea evidențe implică automat formarea unei găuri negre.
”Este puțin circumstanțial, dar avem evidența că supernova W49B ar fi creat de asemenea o gaură neagră”, a spus co-autorul Daniel Castrp, de asemenea de la MIT. ”Dacă vom avea confirmarea, aceasta reprezintă o rară oportunitate de a studia o supernova responsabilă de crearea unei găuri negre tinere”.
Noile rezultate asupra obiectului W49B au fost bazate pe un timp de observație de două zile și jumătate cu observatorul Chandra și au fost publicate într-un articol, duminică, în Jurnalul Astrofizica. Un alt coautor a fost Sarah Pearson de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca.
Centrul de Zbor Spațial Marshall al NASA, realizează managementul Programului Chandra pentru Directoratul NASA al Misiunii de Știință din Washington. Observatorul Astrofizic Smithsonian controlează operațiunile de zbor și știință de la Cambridge, Massachusetts.
Sursa: NASA.GOV
Trad și adaptare: C. Crișan
