GHIDUL CERULUI DE NOAPTE AL LUNII NOIEMBRIE 2016

Pe un cer senin, în această noapte sau în oricare alta, poți observa obiecte fascinante, de la stele și constelații, până la planete strălucitoare, iar uneori Luna și chiar evenimente precum dușurile meteorice.

Următoarea Lună Plină va surveni în data de 14 noiembrie (Luni, ora: 15,52 ora locală), iar Luna Plină a lunii noiembrie coincide cu atingerea perigeului, când satelitul natural al Terrei se află cel mai aproape de planeta noastră pe orbita sa. Va fi cea Luna Plină cu cea mai mare apropiere de Terra, cu antecedent doar în 1948. Uneori acest perigeu cu Lună Plină mai este numit Super-Lună-Plină.

FAZELE LUNII

Luni, 7 noiembrie 2016, ora: 21.51 – LUNA ÎN PRIMUL PĂTRAR

În primul pătrar, pozițiile Terrei, Soarelui și a Lunii cauzează vederea unei jumătăți a Lunii luminată de Soare. Jumătatea luminoasă a Lunii se află către partea de vest (mâna-dreaptă), către apusul Soarelui. Luna răsare către amiază și apune la miezul nopții, așa încât aceasta este vizibilă jumătate din timpul zilei, în orele după amiezii și jumătate din timpul nopții, în ceasurile de seară. Numele de pătrar aplicat Lunii, în condițiile vizibilității unei forme luminate pe jumătate a Lunii, se referă la parcurgerea unei pătrimi din orbita acesteia în jurul Terrei.

Luni, 14 noiembrie 2016, ora: 15.52 – LUNĂ PLINĂ, SUPERLUNĂ PLINĂ ȘI MAREE PUTERNICE

Luna Plină din Noiembrie strălucește întotdeauna în apropierea stelelor din Taurus. Deoarece se află în partea opusă Soarelui, în această zi va răsări la apusul Soarelui și va apune la răsăritul Soarelui. Luna Plină din noiembrie survine la numai două ore după ce Luna atinge perigeul, punctul cel mai apropiat de Terra din orbita sa. Ca urmare, Luna va apărea puțin mai mare și mai strălucitoare, fiind uneori numită Super Lună Plină, implicând experimentarea unor maree mai puternice ca de obicei.

Luni, 21 noiembrie 2016, ora: 10.33 – LUNA ÎN ULTIMUL PĂTRAR

După parcurgerea fazei de Lună Plină, Luna acum descrește în luminozitate de la o seară la alta. În cele din urmă, Luna din ultimul pătrar răsare către miezul nopții și apune către amiază. Regiunea luminată a Lunii este poziționată acum către partea mâinii stângi, către est. În ultimul pătrar, Luna este poziționată în fața Terrei, relativ la orbita terestră în jurul Soarelui. După ultimul pătrar, Luna începe să traverseze ultima parte din orbita sa în jurul Terrei pe măsură ce ne apropiem de Luna Nouă.

Marți, 29 noiembrie 2016, ora: 14.18 – LUNĂ NOUĂ

Orbita lunară poartă Luna între Terra și Soare și aceasta rezidă acum în aceeași regiune a cerului în care se află Soarele. Lumina solară ajunge numai în acea parte nevăzută (de noi) a Lunii, ca și consecință Luna fiind invizibilă din punctul nostru de observație. La o zi sau două, după Luna Nouă, puteți surprinde o fracțiune luminiscentă a unei părți a discului lunar, pe măsură ce Luna crește acum, aproape de orizontul vestic.

REPERE PENTRU OBSERVAȚII PE CERUL DE NOAPTE DIN NOIEMBRIE

Pe cerul vestic de după apus, pe 2 noiembrie, tânăra Lună în creștere va fi situată aproape de planetele Venus și Saturn. Luna va fi la 3 grade nord, deasupra lui Saturn și la 7 grade în dreapta superioară a planetei Venus. Micul grup formează o țintă superbă pentru binocluri.

În serile de Sâmbătă și Duminică (5-6 noiembrie), Luna crescândă va sălta peste planeta Marte, poziționându-se consecutiv la 7,5 grade în partea superioară dreaptă și cea stângă a planetei roșii.

În seara de Luni, 7 noiembrie, planeta Marte va trece printr-un pasaj de 15 minute de arc (jumătate din diametrul Lunii) dedesubtul unui roi globular foarte îndepărtat – Messier 75. Observatorii deținători ai unui telescop mic vor putea observa simultan, în același câmp optic planeta și obiectul deep sky.

Sâmbătă, 12 noiembrie, după miezul nopții, se poate observa curentul meteoric al Tauridelor Nordice (ZHR: 15). Acest duș meteoric anual derivă din materialul lăsat prin pasajul cometei 2P/Encke. Materialul Tauridelor constă din fragmente de rocă mai mari decât media, viteza meteorilor fiind medie. Din păcate Luna aproape plină va estompa prin luminozitatea ei mare parte din mingile de foc ce ar putea fi observate.

Luni, 21 noiembrie, înaintea zorilor, Luna în ultimul pătrar se va afla la numai 1,5 grade la dreapta stelei strălucitoare Regulus, din Leo.

Miercuri, 23 noiembrie, după apus Saturn întâlnește planeta Mercur. Foarte jos, pe cerul vestic, după apusul zilei de 23 Noiembrie, Mercur, care navighează ”departe” de Soare, va trece cam la 3,5 grade în raport cu Saturn, care coboară către est. Cele două planete apar similare în strălucire și apun către ora 5.30 (ora locală), cu 45 de minute întârziere față de Soare.

Vineri, 25 noiembrie, înaintea zorilor, Luna se află în apropierea planetei Jupiter. În poziție estică joasă, pe cerul dinaintea zorilor, Luna se va fla la mai puțin de 4 grade în partea stângă jos față de Jupiter. Perechea de obiecte poate fi ușor urmărită între orele 4.00 – 7.00 (ora locală).

Miercuri, 30 noiembrie, după apus – Tânăra Lună se întâlnește cu Mercur și Saturn la apusul soarelui. Pe cerul vestic, Miercuri, 30 noiembrie, după apus, Luna crescentă va forma un triunghi cu planetele Mercur și Saturn. Luna se va afla la 7 grade, în partea superioară stângă față de Saturn și la 7 grade înspre dreapta jos față de Mercur.

LUNA ȘI SOARELE – CALENDAR RĂSĂRITURI ȘI APUSURI

L U N A       C A L E N D A R

2016 Luna răsare/Luna apune Trecerea la Meridian
Noi Luna Răsare Luna Apune Luna Răsare Timp Distanță (km) Luminozitate
1 08:25 18:30 13:30 (27.5°) 406,506 2.9%
2 09:22 19:07 14:16 (25.4°) 405,619 7.0%
3 10:16 19:49 15:03 (24.1°) 403,870 12.7%
4 11:07 20:36 15:51 (23.7°) 401,179 20.0%
5 11:55 21:28 16:40 (24.2°) 397,499 28.5%
6 12:38 22:26 17:30 (25.6°) 392,848 38.2%
7 13:16 23:28 18:19 (27.9°) 387,339 48.6%
8 13:52 19:09 (31.1°) 381,200 59.4%
9 00:34 14:25 20:00 (35.1°) 374,792 70.2%
10 01:43 14:57 20:51 (39.6°) 368,593 80.2%
11 02:56 15:29 21:44 (44.5°) 363,166 88.9%
12 04:11 16:02 22:39 (49.4°) 359,086 95.4%
13 05:28 16:38 23:37 (53.9°) 356,842 99.1%
14 06:47 17:18 Luna nu traversează meridianul în această zi.
15 08:04 18:05 00:36 (57.7°) 356,733 99.6%
16 09:16 18:58 01:37 (60.3°) 358,789 96.8%
17 10:21 19:57 02:39 (61.5°) 362,761 91.0%
18 11:18 21:01 03:39 (61.3°) 368,173 82.9%
19 12:05 22:06 04:36 (59.8°) 374,435 73.2%
20 12:44 23:12 05:29 (57.4°) 380,956 62.7%
21 13:18 06:19 (54.2°) 387,224 51.9%
22 00:16 13:47 07:06 (50.5°) 392,853 41.5%
23 01:19 14:14 07:51 (46.5°) 397,594 31.7%
24 02:21 14:40 08:35 (42.5°) 401,319 22.8%
25 03:21 15:06 09:17 (38.5°) 404,003 15.2%
26 04:21 15:32 10:00 (34.7°) 405,691 8.9%
27 05:20 16:00 10:43 (31.3°) 406,472 4.3%
28 06:19 16:32 11:28 (28.3°) 406,446 1.3%
29 07:16 17:07 12:14 (25.9°) 405,706 0.2%
30 08:12 17:47        

S O A R E       C A L E N D A R

SOARE  
2016 Răsărit/Apus Durata zilei  
Noi Răsărit Apus Durată Diferență  
 
1 07:08 17:10 10:01:26 −2:58  
2 07:10 17:08 9:58:29 −2:57  
3 07:11 17:07 9:55:33 −2:55  
4 07:13 17:05 9:52:39 −2:54  
5 07:14 17:04 9:49:46 −2:52  
6 07:16 17:02 9:46:55 −2:51  
7 07:17 17:01 9:44:06 −2:49  
8 07:19 17:00 9:41:18 −2:47  
9 07:20 16:59 9:38:33 −2:45  
10 07:21 16:57 9:35:50 −2:43  
11 07:23 16:56 9:33:08 −2:41  
12 07:24 16:55 9:30:29 −2:39  
13 07:26 16:54 9:27:52 −2:36  
14 07:27 16:53 9:25:18 −2:34  
15 07:29 16:51 9:22:46 −2:31  
16 07:30 16:50 9:20:17 −2:29  
17 07:32 16:49 9:17:50 −2:26  
18 07:33 16:48 9:15:26 −2:23  
19 07:34 16:47 9:13:05 −2:21  
20 07:36 16:47 9:10:47 −2:18  
21 07:37 16:46 9:08:32 −2:15  
22 07:39 16:45 9:06:20 −2:12  
23 07:40 16:44 9:04:11 −2:08  
24 07:41 16:43 9:02:05 −2:05  
25 07:43 16:43 9:00:04 −2:01  
26 07:44 16:42 8:58:05 −1:58  
27 07:45 16:41 8:56:10 −1:54  
28 07:46 16:41 8:54:19 −1:51  
29 07:48 16:40 8:52:32 −1:47  
30 07:49 16:40 8:50:49 −1:43  

SURSA: Space.com, Timeanddate.com

Traducere și adaptare pentru site: Ciprian Crișan

Despre PLANETARIU BAIA MARE

Planetariul din Baia Mare, primul planetariu public din România, și unicul din Transilvania, de mai bine de o jumătate de secol - este un portal cosmic ce vă pune în contact cu Universul. Din 2015 - cel mai modern planetariu analogic din România, iar din 2020 completat cu un planetariu digital - în cadrul Muzeului de Științe Astronomice Baia Mare. Spectacol și cunoaștere într-un singur loc!
Adaugă la favorite legătură permanentă.

Comentarii

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.