Constelații românești tradiționale: Componenta ancestrala a viziunii populare românești asupra constelațiilor

”Țăranii consideră stelele și constelațiunile numai după cum răsar ele, după cum sunt ele pe cer, de cuseară, la miezul nopții și în zori, în timpul Iunie-Septembrie, și mai ales Iulie și August , toiul muncilor agricole.  Numai ciobanii mai țin socoteala și de restul anului, iar stelele pe care le au ciobanii mai mult în vedere , ceilalți tărani le numesc stele ale ciobanului.    ” (Ion Otescu – profesor : Credințele țăranului român despre cer și stele – ședința de la 28 martie 1907, Analele Academiei Române, Tom XXIX, memoriile Secțiunii Literare, p.426-510)

Identitatea bolții cerești românești spune mai multe despre poporul român decât tomuri de cărți. Găsim aici influențe grecești, romane, dar și aspecte unice specifice poporului român, popor creștin de origine daco-romană, format din agricultori și păstori.  Componenta  pastoral-agrară este una ancestrală, de esență precreștină , în care cerul este văzut atât ca un ceas nocturn  și calendar anual pastoral-agrar,cât și ca o ”expoziție” de unelte agrare utilizate (expresie a activităților lucrative și recreative ale comunităților rurale ) în care –  aspect rar-  constelațiile seamănă cu obiectul descris .

Componenta pastoral agrară a fost cea aleasă de noi pentru ilustrarea cerului românesc pe Stellarium în cadrul acestui proiect – am ales de aici 7 constelații, din celelalte două componente am ales câte o constelație reprezentativă (Tronul lui  Dumnezeu – constelații creștine,  Carul mare – originea poporului român) . Motivul pentru această alegere a fost faptul că cele pastoral-agrare ar putea fi considerate ca  specifice poporului român , ar putea fi mai vechi decât celelalte, și credem noi că sunt mai reprezentative pentru un popor pașnic de agricultori și păstori.  Profesorul Ion Ottescu spune  : ”Și după cum cei vechi și-au pus episoade din miturile lor în cer, așa făcu și Românul cu originea lui în Dacia, punând în cele două Care, în Paloșchița, în Romul și Rem, în arcașul răsboinic Roman, amintiri ale acestei origini, despre care amintiri vom mai vedea încă și alte exemple, când vom vorbi de Calea Laptelui. Apoi pentru că acestea , în definitiv, erau puține, mai recurse și la noua lui religie (nn. – creștinismul) ; iar pentru a umple golurile, ce tot mai rămaseră, le umplu cu agricultura lui, pe care o puse în cer. Acesta e desigur mersul istoric în care s-a format cerul românesc, și care explică de ce în el se vede Cruce, Toacă, Mănăstire, Plug, Coasă, Seceră ș.a., alături cu reamintiri despre Traian și Dacia, și alături cu unele din vechile denumiri păgâne.” (Credințele țăranului român despre cer și stele – ședința de la 28 martie 1907, Analele Academiei Române, Tom XXIX, memoriile Secțiunii Literare, p.426-510)

Dăm în continuare lista celor 9 constelații alese de noi pentru expoziția digitală ”Constelații românești tradiționale”:

1. Carul mare(Ursa Major) – carul cu care împăratul Traian a dus prizonierii daci la Roma (  componenta  a originii poporului român ), aici Carul Omului din Legenda cerului.

Nicolae Grigorescu(1838-1907) – Carul cu boi, (sursa – http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Ox-drawn_carts_by_Nicolae_Grigorescu)

Reprezentare artistică a constelației în programul Stellarium.(Pe măsură ce reprezentările artistice ale celorlalte constelații vor fi realizate, le vom prezenta și pe acestea , urmând a le prezenta pe toate cu ocazia inaugurării expoziției digitale.)

2. Scaunul (tronul) lui Dumnezeu sau Mânăstirea (Casiopeia)

Constelația Cassiopeia, așa cum apare identificată sub forma ”tronului ceresc”. De remarcat că această ipostază este cel mai bine vizibilă iarna.

Nicolae Grigorescu (1838-1907) – Frescă (1857) – Mânăstirea Zamfira

Nicolae Grigorescu (1838-1907) ”Sfânta Treime” – Pictură murală în pronaos la Mănăstirea Agapia– Foto: Gabriel Todica (Sursa: wikimedia.org)

 

3. Ciobanul cu oile (Lira)

Grupul ”Ciobanul cu oile” din Constelația Lira

Nicolae Grigorescu (1838-1907) – Ciobanaș cu turma de oi

4. Fata de împărat cu cobilița (Vulturul)

”Fata de împărat cu cobiliță” identificată în constelația Vulturul

Nicolae Grigorescu(1838-1907) – Fata cu cobilița

5. Coasa (Cepheus)

”Coasa” identificată în constelația Cepheus

Camil Ressu (1880-1962) – Cosași odihnindu-se

6. Puțul cu jgheab (Pegasus  + Andromeda)

Puțul cu jgheab – identificat într-un context ce combină Pegasus cu Andromeda

Ștefan Luchian (1868 -1916) – La fântână

7. Capra cu trei iezi (Auriga )

”Capra cu trei iezi” este identificată în Auriga

Timbru emis de Poşta Română – tema: capra (în obiceiuri de iarnă). Grafică de Mihai Mănescu. Valoare 50 bani.

8. Hora sau Casa cu ogradă (Corona Borealis )

”Hora” sau ”Casa cu ogradă” așa cum este identificată constelaţia Corona Borealis.

Nicolae Grigorescu (1838-1907) – Hora

Nicolae Grigorescu (1838-1907) – Casa cu ogradă

9. Cloșca cu pui (Pleiade)

Cloşca cu pui – identificare în Pleiade

Tezaurul de la Pietroasa, aşa numita „Cloşcă cu puii de aur”, tezaur arheologic de origine germanică, descoperit în judeţul Buzău

Aceste constelații vor fi prezentate în cadrul expoziției digitale.

Un aspect interesant al cerului românesc este faptul că găsim Constelația Orion subîmpărțită în componenta pastoral- agrară în următoarele trei constelații noi:

Rarița sau Plugul sau Grebla –

–  RÁRIȚĂ, rarițe, s. f. 1. Unealtă agricolă asemănătoare cu plugul, care răstoarnă brazda în ambele părți, formând șanțuri. 2. (La pl.art.) Șir de trei stele din constelația Orion. [Var.: ráliță s. f.] – Din bg. ralița (apropiat prin etimologie populară de rar).
Sursa: DEX ’98 (1998) | Adăugată de LauraGellner

– GRÉBLĂ ~e f. Unealtă agricolă manuală constând dintr-o bară cu dinți de metal sau de lemn, fixată într-o coadă lungă de lemn și folosită pentru a aduna ceva (paie, fân, gunoaie etc.) de pe o suprafață sau pentru a nivela pământul arat sau săpat. ◊ ~ mecanică mașină agricolă pentru strânsul cerealelor cosite. /<bulg. greblo
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco |

Rarița sau Plugul sau Grebla – „fragmentare” în variantă a constelaţiei Orion

Sfredelul mare sau Spițelnicul mare  

 -SFRÉDEL, sfredele, s. n. 1. Unealtă în formă de bară, prevăzută la un capăt cu muchii ascuțite sau cu tăișuri și folosită pentru executarea găurilor; burghiu. 2. (Art.) Numele popular al unei constelații formate din trei stele. – Din bg. svredel.
Sursa: DEX ’98 (1998) | Adăugată de RACAI

– SPIȚÉLNIC ~ce n. Sfredel cu care se fac găuri în butucul și în obezile roții pentru a monta spițele. /spiță + suf. ~elnic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco |

Sfredelul mare sau Spițelnicul mare – variantă de fragmentare a constelaţiei Orion.

Secera

–  SÉCERĂ, seceri, s. f. 1. Unealtă agricolă manuală folosită la recoltarea cerealelor prin tăierea tulpinilor acestora, formată dintr-o lamă îngustă și curbată de oțel, cu tăișul în interior (prevăzut cu dinți), fixată într-un mâner de lemn. 2. Secerat, seceriș (1). [Var.: (pop.) sécere s. f.] – Lat. sicilis.
Sursa: DEX ’98 (1998) | Adăugată de dante |

Secera – variantă de fragmentare a constelaţiei Orion

Legenda cerului (http://planetariubm.wordpress.com/2012/06/08/din-istoria-planetariului-baia-mare-legenda-cerului-instelat-spusa-de-gavrila-tomoiaga/ ) – creștină în ansamblul ei – ilustrează modul in care au ajuns uneltele pe cer.

Într-o notă de subsol, profesorul  Ion Otescu remarcă lipsa sapei din inventarul uneltelor agricole simbolizate pe cerul românesc, sapă folosită la prășitul porumbului  – des cultivat înainte ( vezi  reportaj Ciobanul Astronom). Una din explicațiile posibile este  că sapa ar fi putut fi inventată după ce românii și-au fixat constelațiile pe cer.(nn. – mileniul 3 î.e.n. – Egipt – http://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_cronologic%C4%83_a_inven%C8%9Biilor#Mileniul_al_VIII-lea_.C3.AE.Hr.). O altă explicație posibilă  – nu seamănă cu nici  o configurație stelara;  țăranul nu putea proiecta unelte pe cer care nu seamănau cu configurațiile stelare.

Fotografiile au fost publicate în conformitate cu http://www.legi-internet.ro/lgdraut.htm, legea nr.8/1996 privind drepturile de autor, drepturile conexe și sunt de domeniul public.

Surse : commons.wikipedia.org, ro.wikipedia.org/wiki

Informații din : Ion Otescu – Credințele țăranului român despre  cer și stele ; Tudor Pamfile – Cerul și podoabele lui (http://www.scribd.com/doc/39673383/5-Cerul)

*****

Mircea Lițe

Manager proiect

Un comentariu la “Constelații românești tradiționale: Componenta ancestrala a viziunii populare românești asupra constelațiilor

  1. Pingback: PrinLUME.roPrinLUME.ro descopera Delfinariu Constanta -

Lasă un răspuns