Concluzii documentare

Mitologia stelară populară românească: de la argument la concluzii preliminare

Documentarea noastră pentru acest proiect a încercat să identifice, în ansamblu, cât mai multe dintre aspectele  cerului, așa cum au fost ”puse în scenă”  sau integrate viziunii populare românești tradiționale. Astfel, am identificat surse documentare și bibliografice care au tratat mai mult sau mai puțin exhaustiv acest subiect, am  discutat cu experţi în domeniul  arheoastronomiei şi etnografiei, și am găsit oameni care mai ştiau ceva despre cerul românesc (Badea Ionu Şchiopului din Budești, Maramureș – reportajul Ciobanul Astronom). Dacă drumul parcurs de noi, în cercetarea de fond a problematicii interpretării populare a cerului pare a fi un drum bătătorit, a rămas cu siguranță loc pentru un ”recensământ” național asupra ideilor, termenilor și credințelor păstrate în zonele rurale mai puțin atinse de civilizația urbană asupra acestor aspecte, pentru a se confirma mecanismele de construcție a ideilor, de interpretare mitologică sau achiziție și personalizarea unor cunoștințe exterioare legate de fenomenologia conexiunilor dintre om și cer. Documentarea preliminară, atingând cât mai multe surse de informație nu exclude o recuperare parțială, subiectivă și limitată a problematicii cerului în viziune populară românească, întrucât foarte multe dintre cunoștințele acumulate s-au pierdut, nu mai sunt în uz, ori nu mai sunt de actualitate.

Deși nu au fost și nu vor fi atinse comparații cu alte culturi tradiționale, așa cum unele surse bibliografice au demonstrat intemeierea miturilor populare, în baza unor mecanisme universale de recunoaștere, înțelegere și creație ideatică a relațiilor între om și cer, cu podoabele sale, este relevant faptul că documentarea noastră a urmărit generarea unui proiect de idei pentru susţinerea unei tematici expoziţionale ambiţioase, nu neapărat o lămurire definitivă a problematicii acestei teme complexe.

Scopul proiectului nostru este de a readuce la lumină, în actualitate,  proiecția complexă asupra originilor, morfologiei, structurii cerului și a conexiunilor dintre pământ și cer în satul tradițional românesc, dintr-o perspectivă muzeală modernă, digitală, presupusă a atrage publicul tânăr, care are dreptul de a cunoaște, măcar în parte, valorile tezaurului de cunoștințe populare – știință populară (meteorologie populară , astronomie populară), personalizarea aparte a configurațiilor stelare specifice românești, asocierea lor cu povești și legende românești.

Proiectul în sine presupune o anumită dinamică a recuperării şi popularizării anumitor elemente aparţinând acestei tematici, aşa încât reportajele şi interviurile publicate pe site, la fel ca şi bibliografia reprezintă paşi importanţi în derularea proiectului. Atfel, materialele filmate ating problematica atât a miturilor de intemeiere a lumii, cu integrarea „vârstei de aur” (în sensul de „epocă”), precum şi aspecte deosebit de interesante legate de meteorologie populară şi metodica făuririi lucrurilor în societatea tradiţională ţinând seama de semnele naturii, elemente ce ţin nu atât de superstiţii, cât mai ales de observaţii atente asupra fenomenelor.

Pe parte bibliografică, cele mai importante surse sunt deja clasicele reprezentate de numele unor autori foarte cunoscuţi, precum Ion Otescu, Tudor Pamfile, Romulus Vulpescu şi Dimitrie Gusti.

Cercetarea făcută de Ion Otescu,  bazată pe informațiile transmise de învățători și preoți din toate regiunile țării, și publicată de acesta  în 1907 a reprezentat de departe cea mai bogată resursă. După doar 8 ani, în urma unui sondaj, Pamfile mai găsește doar jumătate din aceste constelații.

Cercetarea lui Dimitrie Gusti  în Drăguş, județul Brașov (1923), refăcută  de Cristina Ioana Suciu și publicată în teza de doctorat,  sub îndrumarea profesorului universitar doctor Florin Stănescu, nu mai găseşte aceste cunoştinţe și nici unul din informatorii din  1923. În schimb, în studiul de caz  efectuat în cadrul aceleiași teze de doctorat, în satul Loman (Munții Sebeșului) , sat de ciobani de generații, se cunoșteau 22 de constelații românești.

Profesorul Gavrilă Tomoioagă, director al Complexului astronomic Baia Mare în perioada 1986 – 1992 a publicat în plină perioadă comunistă o Hartă stelară cu denumirile românești ale constelațiilor în anul 1987.

Nu am folosit în proiectul nostru referințele profesorului Otescu la alte mitologii stelare, scopul nostru fiind de a expune  aspectul tradițional românesc al cerului înstelat.

****

Mitologia stelară populară românească

Considerată în ansamblu, mitologia stelară populară românească are TREI componente esențiale: una pastoral-agrară, ancestrală, de esență precreștină, în care cerul este văzut atât ca un ceas agrar, cât și ca o ”expoziție” de unelte agrare utilizate (expresie a activităților lucrative și recreative ale comunităților rurale din România DE ODINIOARĂ);  A DOUA  componentă, pe care am datat-o mai recent, o dată cu cucerirea Daciei de către romani, din care  o parte erau legionari creștini care încă își ascundeau crezul – corespunde creștinării spațiului geografic românesc și repoziționării pe bolta cerească a unor elemente creștine sau preluate din mitologia precreștină (înlocuind constelațiile mitologice politeiste și legendele lor, cu simboluri creștine, și apoi țesând legende despre noile proiectii pe cer)  şi vede cerul mai mult ca o biserică, constelațiile fiind asociate cu mituri teogonice și cosmogonice; A TREIA componentă, cea a originii poporului român, proiectează pe bolta cerească sinteza formării acestui popor (cucerirea Daciei de către romani) prin specificarea utilizării unor obiecte emblematice, adevărate simboluri,  reprezentate pe cer, prin proiectarea unor scene dramatice din această istorie a îngemănării dacilor cu romanii.

Cele trei componente se întrepătrund armonios și formează aspectul specific românesc al bolții înstelate, cu mituri și simboluri comune,  de remarcat fiind şi relativa unitate şi difuzare a conceptelor de mitizare, viziunea poporului român despre cer fiind relativ uniformă pe întreg teritoriul României.

Deși aparent de la Ion Otescu și Tudor Pamfile nu s-a mai ocupat nimeni de constelațiile tradiționale românești, interesul pentru ele a existat în tot acest timp.

Reeditări ale lucrărilor de referință :

Pamfile, T., Cerul și podoabele lui, București, Ed. Paideia, 2001

(http://www.scribd.com/doc/39673383/5-Cerul –  aici găsiți cartea)

Otescu, I., Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia, 2002

Otescu, I., Credințele țăranului român despre cer și stele, Buzău, Ed. Alpha, 2000

Redăm în continuare lista celor pe care i-am identificat noi că au tratat acest subiect, total , parțial sau  tangențial.

Romulus Vulcănescu –  Mitologie română, București, Ed. Academia, 1987

(http://it.scribd.com/doc/15483800/mitologie-romana-v1-romulus-vulcanescu – aici găsiți cartea)

Florin Stănescu – Sanctuare dacice. Analiză arheometrică și arheoastronomică, Ed. Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 1999

Arh.Silvia Păun – România-însemnele cerului, 1999, Editura tehnică

Prof.Univ.Dr. Florin Stănescu (Universitatea  ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia  ) –  Omul și aștrii. O privire ”antropo-astronomică”  ( http://istorie.uab.ro/publicatii/colectia_auash/annales_1/15.pdf  )

Cristina Ioana Suciu – Simboluri astrale în arheologie în spațiul carpato-danubiano-pontic. Aspecte etnoastronomice (teza de doctorat Universitatea  ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia  – 2010)

( www.uab.ro/upload/1096_suciu%20rez%20ro.pdf )

Profesor Erika Lucia Suhay –completare  Adrian Șonka – observatorul astronomic Amiral Urseanu

4.11.2009 – Constelațiile cerului la români – după cartea profesorului Ion Otescu – Credințele țăranului român despre cer și stele ( http://www.astro-urseanu.ro/constelatiile.html )

Andrei Dorian Gheorghe – SARM, Alastair McBeath – excelentă traducere în engleză după Ion Otescu – Credințele țăranului român despre cer și stele
(Romanian Peasants’ Beliefs In Stars & Sky
)

Dimitrie Olenici  -Etnoastronomia suceveană

www.astro.ro/Etnoastronomia_suceveana.pdf

Documentarea noastră, ca etapă în proiect, se încheie deocamdată aici. Urmează să prezentăm în rezumat concluziile ei pentru fiecare constelație în parte și apoi trecem la pregătirea expoziției.

Mircea Lițe – Manager proiect

Ovidiu Ignat – Responsabil tehnic proiect

Ciprian Crișan – Responsabil comunicare

Lasă un răspuns