Avem de-a face cu o nouă teorie a găurii negre hoinare, care sperăm că nu va poziționa ziua judecății de apoi pe o nouă tangentă. Studii recente sugerează însă existența a sute de găuri negre masive rezultate în perioada timpurie a Universului în urma construcției galaxiilor, care s-ar perinda prin Calea Lactee. Astrofizicienii Ryan O’Leary și Avi Loeb afirmă că găurile negre hoinare erau inițial poziționate în centrul galaxiilor minuscule, de masă scăzută. De-a lungul miliardelor de ani, acele galaxii pitice s-au zdrobit reciproc pentru a forma galaxii mari și întregi precum Calea Lactee. Ei au prezis de asemenea că Terra ar trebui să fie în siguranță, deoarece aceste găuri negre hoinare rezidă probabil la mii de ani lumină depărtare.
”Aceste găuri negre sunt relicve ale trecutului Căii Lactee”, a spus Loeb de la Centrul pentru Astrofizică Harward Smithsonian. ”Puteți spune că noi suntem arheologii care studiem acele relicve pentru a învăța despre istoria galaxiilor și despre istoria formării găurilor negre în universul timpuriu”.
Astronomii spun că dacă aceste găuri negre hoinare pot fi localizate, ele ar putea furniza indicii despre formarea Căii Lactee.
Teoria previzionează că de fiecare dată când două proto-galaxii cu găuri negre centrale intră în coliziune, găurile lor negre se unesc pentru a forma o unică gaură neagră relicvă. În timpul unificării, emisia direcțională a radiației gravitaționale ar putea genera un recul al găurii negre. O lovitură tipică ar direcționa cu viteză gaura neagră spre exterior destul de rapid cât să evadeze din galaxia pitică gazdă, dar nu destul de rapid cât să părăsească complet vecinătatea galactică. Ca rezultat, asemenea găuri negre ar putea fi în preajmă în zilele noastre în imediada vecinătate a haloului Căii Lactee.
Această teorie este oarecum similară cu altă teorie a găurilor regre hoinare, emisă de Universitatea Vanderbilt, unde o simulare a unui supercomputer a demonstrat faptul că coliziunea unor găuri negre create în clustere globulare vor fi aruncate din casa lor și lăsate să hoinărească prin galaxie. Astronomii le-au căutat ani de zile și după eforturi atât de intense, au reușit să identifice doar câteva tentative de candidate.
Însă Loeb și O’Leary afirmă că sute de asemenea găuri negre hoinare ar putea exista la periferia Căii Lactee, fiecare conținând masa a 1.000 – 100.000 de sori. Acestea ar fi dificil de identificat pentru că o gaură neagră este vizibilă numai când înghite sau agregă materie. Cu toate acestea, ar putea fi puse pe un semn indicator. Un cluster stelar înconjurător ar putea fi smus dintr-o galaxie pitică atunci când o gaură neagră evadează. Doar stelele cele mai apropiate de gaura neagră vor fi tractate cu ea, așa încât clusterul ar fi foarte compact.
Cu toate acestea, determinarea ar fi dificilă. Din cauza dimensiunii mici a clusterului pe cer, și aparența acestuia ca fiind o singură stea, astronomii ar trebui să privească cu mult mai multă atenție la indiciile existenței și originii acestuia. Spre exemplu, spectrul său ar putea arăta că stele multiple sunt prezente, acestea producând împreună linii spectrale largi.
Stelele din cluster s-ar mișca rapid, căile lor fiind influențate de gravitația găurii negre. O’Leary și Loeb afirmă că acum – dacă știu ce au de căutat, astronomii ar trebui să înceapă să scaneze cerul, în căutarea unei populații de clustere stelare compacte în haloul Căii Lactee.
Numărul găurilor negre hoinare din galaxia noastră va depinde de cât de multe blocuri de construcție proto-galactice au conținut găuri negre în miezul lor și cum aceste protogalaxii s-au unit pentru a forma Calea Lactee. Indentificarea și studierea lor pot oferi indicii importante asupra istoriei galaxiei noastre.
Sursa: UniverseToday
Crișan Petru Ciprian
Frumoasa promovare… insa eu vreau sa „depun o plangere” :)) O marime mai mare la font, chiar nu se poate folosi? Macar la articole… scrisul este prea mic si este obositor.. ca sa nu mai zic ca cei care au deficiente de vedere (printre care si eu) se chinuiesc putin sa nu le fuga ochii printre randuri :))