JAROSITUL – UN MINERAL FOARTE RAR – POATE SCRIE ISTORIA APEI PLANETEI MARTE


Nu, nu este un cozonac vechi cu floare de aspirină, pe care l-ați descoperit în spatele cutiei cu pâine. Este o asemănare uluitoare cu un mineral foarte rar, numit jarosit … un compus de sulfat de fier hidratat, care capătă uneori proprietăți foarte specifice, prin expunere la un mediu umed.

Acesta a fost descoperit pe Terra în 1852, într-o râpă a unei coaste de munte din sud-estul Spaniei – iar pe Marte acesta, are o contrapartidă la marginea stâncoasă – numită El Capitan – din craterul Meridiani Planum, unde Oportunity a amartizat. Această structură cristalină roșcovană este atât de incitantă pentru că ea poate data momentul când apa ar fi existat pe Marte.

Dacă v-ați gândit la jarosit ca la o rămășiță a prezenței apei, atunci presupunerea dumneavoastră este corectă. Este, de fapt, un produs secundar realizat prin umidificarea rocilor expuse, care se formează atunci când în ecuație se realizează un mix potrivit de oxigen, fier, sulf, potasiu și apă.

Într-un studiu recent, publicat în numărul din octombrie al Magazinului Earth and Planetary Science Letters, Suzanne Baldwin, profesor de Științe ale Pământului, din cadrul Colegiului de Arte și Științe – și Joseph Kula, cercetător asociat și coautor al studiului, au stabilit „difuziunea parametrilor” pentru argon în jarosit. De la acest moment, structura cristalină produce apoi gazul nobil, argonul, când anume izotopi de potasiu din cristale se descompun. Ca și în cazul carbonului, rata de descompunere a acestui potasiu este un proces radioactiv cu rate stabilite. Prin măsurarea argonului, cercetătorii pot obține apoi o determinare mai apropiată a vârstei când mineralul a interacționat cu apa lichidă. Această mică informație îi va putea cândva ajuta pe cercetători să determine istoria apei pe Marte, când mostrele vor ajunge pe Terra.

”Experimentele noastre indică faptul că pe o scară de peste un miliard de ani și o temperatură de suprafață de 20 de grade celsius sau mai rece, jarositul va păstra cantitatea de argon pe care a acumulat-o de la momentul formării cristalului, ” a precizat Kula, ”ceea ce înseamnă că jarositul reprezintă un marcaj bun pentru măsurarea cantității de timp care a trecut de când apa a fost prezentă pe Marte”.

De vreme ce apa este critică pentru cele mai multe forme de viață, cunoscând când, unde și cât de mult timp a existat apa pe Marte, vom fi ajutați să ne facem idee asupra locurilor potențial habitabile. ”Jarositul necesită apă pentru formarea sa, însă se conservă în condiții de uscare”, a declarat Baldwin. ”Dorim să știm când s-a format apa pe suprafața planetei Marte și cât de mult a rezistat acolo. Studierea jarositului ne-ar putea ajuta să găsim răspuns la câteva dintre aceste întrebări.”

Însă utilizarea argonului ca ”ceas al timpului”, ar putea avea câteva dezavantaje potențiale. Când este expus la temperaturi extreme, este posibil ca o parte a gazului să evadeze din cristale. Pentru a determina validitatea ipotezelor emise, echipa expune actualmente jarositul și conținutul său de argon unor simulări computerizate. Din fericire, ei au descoperit că există o gamă foarte largă de condiții – acelea care ar putea foarte bine să fie parte din istoria marțiană.

”Rezultatele noastre sugerează că un jarosit de patru miliarde de ani, își va păstra argonul și, alături de acesta, o înregistrare a condițiilor climatice care au existat la momentul formării”, a spus Baldwin. Cercetătorii nu și-au încetat studiul încă, și dezvoltă experimente pe mai departe asupra jarositului care s-a format cu mai puțin de 50 de milioane de ani în urmă în bazinul Big Horn din Wyoming. Prin această cercetare, ei speră să determine scara de timp în care mineralele s-au format și cât de repede condițiile de mediu umed-uscat s-au transformat. ”Rezultatele vor putea fi utilizate ca și context pentru interpretarea descoperirilor pe alte planete”.

Sursa: UniverseToday

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s