Micuța constelație Norma este situată la sud de planul ecliptic. A fost cartografiată inițial de către Abbe Nicolas Louis de Lacaille care a numit-o “Norma et Regula”. A fost mai târziu adoptată de către Uniunea Astronomică Internațională ca una dintre cele 88 de constelații moderne și numele său a fost scurtat în Norma. Această constelație acoperă cam 165 de grade pătrate ale cerului și este a 77 –a ca mărime. Norma are 2 stele principale în asterismul său și 13 stele cu denumiri Bayer/Flamsteed pe teritoriul său. Are graniță cu constelațiile Scorpius, Lupus, Circinus, Triangulum Australe și Ara. Norma este vizibilă tuturor observatorilor situați între latitudinile +30 de grade și -90 de grade și cel mai bine poate fi observată la culminația sa în timpul lunii iulie.
Constelația Norma are și un curent meteoric asociat – Gamma Normidelor. Activitatea începe către 11 martie și durează până către 21 martie, cu un vârf către 16 martie. Acest duș meteoric produce doar 5-9 meteori pe oră la maximum și a fost studiat numai în ultimii 50 de ani, așa încât ratele de activitate sunt sporadice și sub studiu.
De vreme ce Norma este considerată o constelație nouă, nu are nici o mitologie asociată – doar Abbe Nicolas Louis de Lacaille îndrăgind știința și uneltele sale … i-a dat o semnificație. Numită original ”Norma et Regula”, această colecție de stele șterse în limba nativă a lui Lacaille va fi însemnat echerul și rigla. Dacă este dificil să vizualizați un set de unelte de desenat din acest set de stele, cele mai strălucitoare dintre stelele constelației Norma chiar produc efectul câtorva unghiuri simpatice care vă vor ajuta să vă ghidați printre multele bogății ale cerului de adâncime.
Să începem cu binoclurile turul constelației, respectiv cu simbolul ”Y2” de pe hartă – stelele Gamma 1 și Gamma 2 Normae. Într-o constelație care nu are stele cu denumiri alpha sau beta, Gamma 2, de magnitudine 4 este cea mai strălucitoare stea. Steaua gigantă galbenă este situată cam la 125 de ani lumină de Terra, dar în binocluri veți sesiza un companion, Gamma 1. Aceasta este o stea dublă optică, deoarece Gamma 1 este la 1500 de ani distanță. Pentru o stea binară reală, săriți la nord de Epsilon Normae – forma ”3” de pe hartă. Înglobare a primarei de magnitudine 4,5 și a secundarei de magnitudine 7,5, Epsilon este dispusă destul de larg pentru a putea fi separată cu binocluri mai puternice și în telescoapele mici. Destul de ciudat, când vine vorba despre această stea binară fix poziționată, ambele componente sunt de asemenea binare spectroscopice. Un sistem cvadruplu!
Acum salt către sud, pentru Iota 1 Normae, dar luați un telescop. Această sub gigantă A7 de magnitudine 4,6 este situată la 271 de ani lumină de sistemul nostru solar și companionul său de magnitudine 11 are o separație mică de numai 11 secunde. Această pereche se orbitează reciproc foarte rapid, cu o revoluție completă în doar 26 de ani.
Sunteți pregătiți pentru puțină variabilitate? Atunci să începem cu Mu Normae – simbolul ”u” de pe hartă. Mu este suspectă de a fi o variabilă de tip Alpha Cygni, cu o magnitudine în medie de 4,87 la maxim și cu 4,98 la minim. Această stea super gigantă de tip A nu pulsează exact ca Cepheidele – ci prezintă pulsații non-radiale în timpul modificărilor de strălucire care pot să dureze de la câteva zile la câteva săptămâni. Pentru a urmări o stea variabilă a cărei modificări sunt în aparență uriașe, aruncați o privire către R Normae. Aici avem o variabilă de tip Mira.
Acum identificați Kappa Normae – pentru că este un ghid stelar către două clustere deschise grozave. Cu binocluri de 10×50, dacă veți plasa Kappa deasupra câmpului vizual, ușor veți vedea NGC 6067 (RA 16:13.2 Dec -54:13) către nord. Având cam 100 de stele împrăștiate pe un câmp de 13 minute de arc, acest cluster de magnitudine 5,6 este rezolvat foarte frumos în telescop. El conține partea sa de variabile cepheide dar, uitați-vă după o frumoasă structură de bară cu o concentrare către final. Este luminoasă, bogată și foarte fotogenică. Doriți să priviți la încă o stea variabilă? Cu Kappa păstrată deasupra câmpului vizual, veți putea spiona un alt cluster deschis către sud. Acum, aici veți primi un bonus, pentru că veți găsi steaua variabilă S Normae, situată chiar în sufletul clusterului deschis NGC 6087 (RA 16:18.9 Dec -57:54). La o magnitudine combinată de 5,5, acest cluster stelar galactic este dedicat binoclurilor și telescoapelor de orice mărime. Ca și inimă a sa, bate S Normae, o cepheidă binecunoscută cu o scară de magnitudine între 6,1 și 6,8 la fiecare 9,75 zile. Acest cluster special a fost utilizat ca și calibru cepheid pentru a judeca influențele roșietice către secvențele principale în acest tip de clustere.
Un obiect pentru telescoapele mijlocii este clusterul deschis NGC 6134 (RA 16:27:46 Dec -49:09:06). La o magnitudine către 7, acest cluster deschis bogat este răspândit generos pe o distanță de 7 minute de arc și are o seamă de podoabe stelare. Gazda unor variabile de tip Delta-Scuti, bogate în conținut metalic, acesta vă va place, pentru că vă oferă oportunitatea de a privi la o variabilă albastră ciudată foarte rară care a fost descoperită în 2001.
Telescoape mai mari sunt necesare pentru a fixa pe NGC 6031 (RA 16:07:35.0 Dec -54:00:54.0), către nord-vest de Kappa. Acum apropiindu-se de magnitudine 9, acest cluster deschios este mult mai slab aranjat și mult mai puțin populat. Cu o dimensiune de 2 minute de arc, acest relativ tânăr cluster galactic este aproape solar în conținutul metalic și o provocare interesantă pentru listele dumneavoastră.
Ce-ar fi acum să alegem un cluster globular? Să vedem NGC 5946 (RA 15:35:28.5 Dec -50:39:34). Situat la peste 34.000 de ani de Soarele nostru, acest globular de magnitudine 10 a fost descoperit pe 7 iulie 1834 de către John Herschel. Fiind de clasă IX, are o structură ștearsă dar este o provocare ce merită urmată. De ce arată de parcă s-ar destrăma? Probabil pentru că asta se întâmplă!
Ultimul obiect pe lista noastră este Collinder 299 (RA 16 18 42 Dec -55 07 00). Acest cluster deschis, împrăștiat va fi mai greu de distins de stelele din fundal, dar dacă veți utiliza mărirea mică, veți reuși. Ne uităm la un cluster deschis foarte vechi și unul care are stelele sale etichetate alături de alte discuri stelare pentru a ajuta la ”dezlegarea istoriei disipării discului galactic”. Sunt multe alte obiecte interesante în Norma … care așteaptă să le descoperiți!
Sursa: UniverseToday; Traducere și adaptare: Crișan Petru Ciprian
