Pe 7 ianuarie 1610, Galileo Galilei, părintele științei moderne, așa cum l-a numit Albert Einstein, a observat prin telescopul său ”trei stele fixe, totalmente invizibile prin micimea lor”, toate apropiate de Jupiter, aflate pe o linie dreaptă cu aceasta. Observațiile din nopțile ulterioare au arătat că pozițiile acestor „stele” în raport cu Jupiter se modifică într-un fel ce nu putea fi explicat dacă ar fi fost considerate stele fixe. La 10 ianuarie, Galileo a observat că una dintre ele a dispărut, observație explicată de el prin faptul că ea se află în spatele lui Jupiter. În câteva zile, el a concluzionat că ele toate se roteau în jurul lui Jupiter. Galilei descoperise trei dintre cei mai mari patru sateliți naturali ai lui Jupiter: Io, Europa și Callisto. Tot el l-a descoperit și pe al patrulea, pe 13 ianuarie. Galilei a numit cei patru sateliți stele mediceene, în cinstea viitorului său patron Cosimo II de’ Medici, Mare Duce al Toscanei, și în cinstea celor trei frați ai săi. Astronomii de mai târziu le-au schimbat numele în sateliți galileeni, în cinstea lui Galileo.
O planetă cu alte planete pe orbita ei nu se conforma principiului cosmologiei aristoteliene, conform căruia toate corpurile cerești se rotesc în jurul Pământului și numeroși astronomi și filosofi au refuzat inițial să creadă că Galileo ar fi descoperit așa ceva. Observațiile sale au fost confirmate de observatorul lui Christopher Clavius și a fost primit ca un erou la sosirea la Roma în 1611.
Galileo a continuat să observe sateliții de-a lungul următoarelor optusprezece luni, și, până la jumătatea lui 1611, el a obținut niște estimări remarcabil de exacte pentru perioadele acestora—reușită pe care Kepler o credea imposibilă.
Primul telescop, de fapt lunetă, cu care Galilei a privit cerul înstelat avea o putere de mărire de 3x, dar următoarele au fost perfecționate, mărind această putere la 30x. Astăzi și cele mai banale binocluri pot atinge această mărire, însă spiritul lui Galilei s-a avântat acum 4 secole pentru prima oară într-un ocean de stele, fiind astfel primul om care ne-a adus mai aproape de înțelegerea nemărginirii cosmosului.
Sursa: Wikipedia
Crișan Petru Ciprian
