Poveștile Cerului. Constelația Circinus sau Compasul


Micuța constelație sudică Circinus este creația lui Nicholas de Lacaille din timpul șederii sale la Capul Bunei Speranțe cam pe la mijlocul secolului al 18-lea și a rezistat, regăsindu-se pe lista celor 88 de constelații recunoscute de către Uniunea Astronomică Internațională. Nu are stele strălucitoare și constă din 3 stele principale și 9 stele desemnate Bayer/Flamsteed, având la graniță constelațiile Centaurus, Musca, Apus, Triangulum Australe, Norma și Lupus. Circinus este vizibil pentru observatorii dintre latitudinile +10 grade și -90 de grade , cu maximum de vizibilitate la culminație în timpul lunii Iunie.

Pentru că Circinus era necunoscut anticilor greci și romani, nu are nici o mitologie asociată. Cele trei stele mai strălucitoare formează un triunghi îngust. Forma este reminiscența unei compas de desenat sau calculat precum cele utilizate pentru marcarea mărilor sau cartografierea cerului. Lacaille avea o fascinație pentru știința seculară și gândul de a numi o constelație sau un asterism stelar după un instrument științific i s-a părut foarte potrivit. În acest caz, Circinus reprezintă o unealtă de calcul folosită în navigație, matematică, desen tehnic, desen ingineresc, cartografie. Totuși, compasul (Circinus) nu trebuie confundat cu Pyxis, o constelație asociată cu compasul unei nave … în ciuda similarității numelor din limba latină.

Haideți să punem binoclurile la treabă pentru a căuta Alpha Circini – o stea mare dublă vizual. Localizată cam la 53,5 ani lumină de Terra, această pereche stelară nu este fizic legată dar reprezintă o ţintă unică. Cea mai strălucitoare dintre cele două, Alpha, este o pitică galbenă F1 strălucitoare care este o mică stea variabilă. Aceasta contrastează foarte frumos cu companionul său roşu, mai vag.

Pentru telescoape aruncaţi o privire spre Gamma Circini – o stea mică aflată cam la 500 de ani lumină de sistemul nostru solar. Pe cer, ea rezidă în Calea Lactee, între strălucitoarea Alpha Centauri şi Triunghiul Sudic. Gamma Circini este un sistem binar, conţinând o stea gigantă albastră cu un companion galben de tip F. Gamma este unică pentru că posedă o flotabilitate stelară magnetică.

Pentru binocluri mai puternice şi telescoape, aruncaţi o privire şi la roiul stelar galactic NGC 5823  (RA 15 : 05.7 Dec -55 : 36). Acest cluster obscur va apărea ca având câţiva membri mai strălucitori care sunt de fapt stele aflate în faţă, dar include şi variabila Y Circini de tip Mira. În timp ce este greu de distins în cadrul bogatului câmp stelar Milky Way, veţi observa o compresie de stele de formă eliptică cu un asterism care reprezintă o umbrelă deschisă.

Pentru telescoape mari, verificaţi ESO 97-G13 – Galaxia Circinus. Localizată la numai 4 grade sub planul galactic şi la 13 milioane de ani lumină depărtare, această galaxie Seyfert este într-o continuă şi tumultuoasă schimbare, pe măsură ce inelele de gaz sunt ejectate din miezul galactic. Deşi poate fi captată şi în telescoapele mici, ştiinţa nu a luat-o în seamă până acum 25 de ani.

Sursa: UniverseToday

Un comentariu la “Poveștile Cerului. Constelația Circinus sau Compasul

  1. Pingback: POVEȘTILE CERULUI. CONSTELAȚIILE DE LA A LA V (adică Z) PREZENTATE DE PLANETARIUL BAIA MARE « PLANETARIUL BAIA MARE – MARAMURES

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s