Misteriosul satelit al planetei Marte – Phobos – continuă să suscite întrebări! Teoria unui satelit artificial persistă iar misiunea rusească Phobos Grunt 2011 ar putea aduce noi informații!


Originea satelitului natural al planetei Marte, Phobos (teama – în greaca veche) este un mister, dar există trei teorii considerate plauzibile. Prima îl consideră pe Phobos un asteroid capturat de planetă; a doua afirmă formarea in situ alături de planetă, iar a treia susține că Phobos  s-a format mai târziu decât planeta, din molozul aruncat în orbita planetei când un meteorit uriaș a lovit Planeta Roșie. O a patra teorie, mult mai radicală și controversată subzistă în ciuda contra argumentelor, de câteva decenii: Phobos este un obiect artificial pe orbita marțiană – ce are 2,41 km lungime, o navă spațială foarte veche.

Ca rezultat al unor extinse cercetări, oamenii de știință au relevat dovezi că cea mai mare lună a lui Marte, misteriosul Phobos, este constituit din roci aruncate de pe suprafața planetei în urma unui eveniment catastrofic, rezolvând astfel un puzzle ce a rezistat mult timp analizei.

A fost sugerată ipoteza formării ambilor asteroizi – Phobos și Deimos – în centura de asteroizi principală, fiind apoi capturați de gravitația lui Marte. O teorie alternativă sugerează formarea lui Phobos din rămășițele unui satelit natural mai timpuriu, distrus de către forțele gravitaționale ale planetei Marte. Chiar și acel satelit timpuriu ar fi fost originat din material aruncat pe orbită de pe suprafața lui Marte.

Observațiile anterioare asupra lui Phobos pe lungimi de undă în spectrul vizibil și aproape de infraroșu, au sugerat posibila prezență a chondritelor carbonice, identificate în meteoriții prăbușiți pe Terra. Acest carbon îmbogățit, cu structură de rocă, rămas în urma formării sistemului solar, este considerat a fi originat în asteroiziii din așa numita centură principală dintre Marte și Jupiter.

Noile informații primite de la Mars Express a Agenției Spațiale Europene pare să facă improbabil scenariul capturării asteroidului. Observații recente realizate cu Spectrometrul Planetar Fourier (PFS), un instrument al Mars Express, arată o similaritate scăzută dintre rocile de pe Phobos și orice clasă de meteoriți chondritici cunoscuți pe Terra, observații care par să acrediteze modelul acumulării pentru formarea lui Phobos, în care rocile pe suprafața Planetei Roșii sunt aruncate în orbita marțiană, reunindu-se mai târziu, au format Phobos.

”Noi am detectat pentru prima oară pe suprafața lui Phobos un tip de mineral numit filosilicat, în mod special în zona de la nord de Stickney, cel mai mare crater de impact al său”, a afirmat coautorul Dr. Marco Giuranna, de la Institutul Național Italian pentru Astrofizică din Roma. Aceste roci filosilicate sunt considerate a se forma în prezența apei și s-au aflat anterior pe Marte.

”Acest aspect este uluitor deoarece implică interacțiunea materialelor silicate cu apă lichidă de pe corpul părinte înainte de incorporarea în structura lui Phobos”, a spus Dr. Giuranna. Alternativ, filosilicații s-ar fi putut forma și în situ, dar aceasta i-ar fi solicitat lui Phobos suficientă căldură internă pentru a permite apei lichide să rămână stabilă.”

Alte observații asupra lui Phobos par să arate similaritate cu tipurile de minerale identificate pe suprafașa lui Marte. Astfel încât formarea lui Phobos pare să fie mai corespondentă cu Marte decât cu asteroizii din centura principală. În plus, afirmă pascal Rosenblatt de la Observatorul regal din Belgia, ”scenariul capturii asteroidului implică dificultăți în explicarea curentului aproape circular și aproape ecuatorial al orbitei ambilor sateliți (Phobos și Deimos).

Cercetătorii au utilizat Mars Express pentru a obține, de asemenea, cele mai precise măsurători de până acum ale densității lui Phobos. ”Rezultatul indică o densitate semnificativ mai mică decât cea a materialului meteoritic asociat asteroizilor. Aceasta imiplică o structură de tip burete cu spații libere ce reprezintă cam 25% – 45% din interiorul lui Phobos”, a precizat Dr. Rosenblatt. Un asteroid cu o structură poroasă atât de mare probabil că nu ar fi supraviețuit dacă ar fi fost capturat de Marte. Alternatic, o asemenea structură poroasă a lui Phobos ar putea fi rezultatul re-agregării blocurilor de rocă pe orbita lui Marte.

În descrierea structurii geometrice interne a acestui satelit cum a fost revelat de către MARSIS, surse din cadrul Agenției Spațiale Europene au evidențiat că sunt câteva compartimente din interiorul lui Phobos, care par să rețină un fel de atmosferă…”, fapt care a dat frâu liber speculației că Phobos s-ar putea dovedi a fi un satelit artificial sau ceva de genul acesta.

Sursa a repetat această informație în mai multe rânduri … suscitând tot felul de întrebări privind modul în care radarul a determinat asta – și anume că o serie de camere foarte mari în interiorul lui Phobos (cam 2 km în diametru) mențin o anumită presiune internă.

Misiunea rusească robotizată către Phobos, cu numele Phobos-Grunt, care va fi lansată în 2011, va investiga compoziția acestui satelit în detaliu.

Studiul a fost prezentat la Congresul European de Ştiinţă Planetară, din Roma, 2010.

Sursa: DailyGalaxy
Documentar video pe youtube – analiza ipotezei Phobos=ancient alien spacecraft

2 comentarii la “Misteriosul satelit al planetei Marte – Phobos – continuă să suscite întrebări! Teoria unui satelit artificial persistă iar misiunea rusească Phobos Grunt 2011 ar putea aduce noi informații!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s