Este oare posibil ca evoluția umană să mimeze evoluția Big-Bang-ului? Stephen Hawking crede că da!

Miliarde de ani, creaturi simple cum ar fi planctonul, bacteriile și algele au stăpânit Pământul. Apoi, subit, viața a devenit mult mai complexă. Descoperiri recente de la depozitele Burgess Shale din Canada, din Groenlanda, China, Siberia și Namibia documentează clar că o perioadă de creativitate biologică, cunoscută sub denumirea de Explozia Cambrianului a survenit, într-un ”instant geologic”, acum 500 de milioane de ani, simultan pe tot globul, o explozie a vieții care continuă să-i uimească și să-i nedumerească pe evoluționiști. În timpul exploziei cambriene, specii de animale foarte diverse, precum artropodele, moluștele, meduzele și vertebratele primitive, toate au apărut într-o perioadă de numai 5-10 milioane de ani, fără să aibă strămoși sau să existe intermediari.

Descoperiri recente au redus intervalul de timp de la 70 de milioane de ani la mai puțin de 10 milioane de ani, perioada în discuție, pentru această explozie. Planul de bază care a apărut în Cambrian a rămas, surprinzător, constant, de atunci și până în prezent. Aparent, cele mai semnificative modificări biologice din istoria Terrei s-au produs în mai puțin de 10 milioane de ani, iar timp de 500 de milioane de ani, după aceea, acest nivel exploziv de schimbare nu s-a mai repetat.

Stephen Jay Gould de la Harvard s-a pronunţat: ”Rapid înseamnă acum un proces mult mai accelerat decât am crezut, iar acest lucru este mai mult decât interesant”

Să urcăm către 2010: deşi i-a trebuit lui HOMO SAPIENS câteva milioane de ani pentru a evolua din maimuţe, informaţia utilă din ADN-ul nostru, s-a modificat cu numai câteva milioane de biţi. Aşa încât, rata evoluţiei biologice a omului, în lectura „Vieţii în Univers” a lui Stephen Hawking, a fost de un bit pe an.

Prin contrast, afirmă Hawking, există aproximativ 50.000 de cărţi noi publicate în limba engleză, în fiecare an, conţinând – imposibil de cuantificat – sute de miliarde de biţi de informaţie. Desigur, marea majoritate a acestei informaţii este inutilă oricărei forme de viaţă! Dar, chiar şi aşa, rata de adăugare a informaţiei utile depăşeşte numărul milioanelor de biţi, dacă nu chiar al miliardelor, o rată superioară celei a ADN-ului.

După Hawking, aceasta înseamnă că noi am intrat într-o nouă fază de evoluţie. ”Inițial, evoluţia s-a produs prin selecție naturală, și prin mutații întâmplătoare. Faza darwiniană, a durat cam 3,5 miliarde de ani și ne-a produs pe noi, ființe care au pefecționat limbajul pentru a face schimb de informații.”

Dar ceea ce ne deosebește de strămășii noștri, oameni ai peșterii, este cunoașterea acumulată în ultimii 10.000 de ani și particular, specifică Hawking, în ultimii trei sute de ani.

”Cred că este legitimă o viziune mai largă, care să admită includerea informației transmisă extern, la fel ca și ADN-ul, în evoluția rasei umane”, a adăugat Hawking.

În ultimii 10.000 de ani, specia umană s-a aflat într-o fază de ”transmisie externă” a informației înregistrate”, în timp ce informația înregistrată intern, în ADN, prin succesiunea generațiilor, nu s-a schimbat semnificativ. ”Volumul înregistrărilor externe, în cărți și alte formule de stocare a informației, a crescut enorm. Unii oameni preferă să considere evoluția numai în termenii transmiterii materialului genetic și vor obiecta asupra aplicării acesteia relativ la informația externă. Eu cred, însă, că aceasta ar fi o perspectivă prea îngustă, pentru că oamenii sunt mai mult decât genele lor.”

Scara de timp pentru evoluție, în perioada de transmisie externă, s-a prăbușit, cu repere tot la 50 de ani, sau mai puțin.

În acest timp, creierele umane, ”cu care procesăm această informație uriașă au evoluat numai pe scara de timp Darwinian, timp de sute și mii de ani. Aici putem afla … problema! În secolul 18 se putea spune că cel puțin un om reușea să citească orice carte a fost scrisă vreodată! Dar, în zilele noastre, și dacă ai citi zilnic o carte, tot ți-ar trebui 15.000 de ani pentru a citi toate cărțile din biblioteca națională. Timp în care multe alte cărți vor fi fost scrise și publicate!”

Acum însă pășim într-o nouă fază, numită de Hawking ”evoluția auto destinată”, în care vom putea să ne schimbăm sau să ne îmbunătățim ADN-ul. ”Pentru început, spune Hawking, aceste modificări vor fi folosite pentru a repara defectele genetice, precum cum ar fi fibroza chistică şi distrofia musculară. Acestea sunt controlate de gene singurare și sunt destul de facil de indentificat și corectat. Alte calități, cum ar fi inteligența, sunt probabil controlate de un mare număr de gene. Va fi mult mai complicat să le identificăm și să le corelăm. În ciuda tuturor dificultăților, sunt convins că în secolul 22, oamenii vor reuși să modifice atât genele ce controlează inteligența, cât și cele instinctuale, cum ar fi agresivitatea”.

Dacă rasa umană va reuși să se reinventeze, pentru a reduce sau elimina riscul autodistrugerii, probabil că vom ajunge la alte stele și vom coloniza alte planete. Dar aceste obiective vor fi realizate, după Hawking, cu mașini inteligente, bazate pe componente mecanice și electronice, mai degrabă decât pe macromolecule, care ar putea înlocui ADN-ul pe care se bazează viața, așa cum ADN-ul probabil a înlocuit alte forme primare de viață.

By Casey Kazan, on September 01, 2010 – from rationalvedanta.net – at DAILYGALAXY.COM

Infopedia:

Cine este Stephen Hawking?

Who is Stephen Hawking?

 

Lasă un răspuns