Tsunami-ul solar a fost cauzat de o pată solară? Un fenomen foarte rar întâlnit – o furtună solară – a intrat în contact cu Terra. Ejecția de masă coronală, numită de astronomi ”tsunami solar”, a lovit magnetosfera noastră pe 4 august. Pe 1 august, astronomii au observat valul unda generată de o pată solară de mărimea Terrei și care numai acum a ajuns la noi, după ce a călătorit 149.668.992 de kilometri.
Unda de gaz încărcat va agita Aurora Boreală și pe cea Australă (luminile din Nord și Sud), care vor fi vizibile mult mai departe de poli decât sunt de obicei.Acest fenomen nu este de natură să primejduiască starea planetei, deși explozia ar putea afecta diverși sateliți dedicați sistemelor de comunicații, cum ar fi cele de telefonie mobilă. Ultima asemenea erupție solară majoră a avut loc în 2001. În teorie, o furtună solară destul de mare poate defecta miile de sateliți aflați în prezent pe orbită!
”Aurorele, în mod normal sunt vizibile numai pe latitudini înalte. Cu toate acestea, în timpul unei furtuni geomagnetice, aurorele pot lumina cerul și pe latitunini mai joase. Cei interesați de acest fenomen din SUA și alte țări pot privi către nord în serile de 3 și 4 august pentru a surprinde interesante ”perdele” de lumină verde și roșie.” (cf. cfa.harvard.edu)
”Tsunami-ul solar nu reprezintă o amenințare directă pentru planeta noastră. Cu toate acestea, furtunile solare sunt importante ca obiect de studiu. Le putem folosi pentru a diagnostica condițiile soarelui”, respectiv putem obține informații asupra atmosferii inferioare a Soarelui, care altfel ar fi imposibil de aflat. (cf. science.nasa.gov)
Original article on NOWPUBLIC.COM by Jordan Yerman | August 3, 2010 at 08:22 am
Infopedia
Erupția solară este o explozie uriașă în atmosfera Soarelui, care poate elibera și mai mult de 6 × 1025 J de energie. Termenul este, de asemenea, folosit pentru a desemna fenomenele similare din alte stele.
Erupțiile solare afectează toate straturile atmosferei solare (fotosfera, coroana și cromosfera), încălzind plasma cu zeci de milioane de grade Kelvin și accelerând electronii, protonii și ioni grei aproape de viteza luminii.
Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală, termen folosit inițial de Galileo Galilei, cu referire la zeița romană a zorilor, Aurora, și la titanul care reprezenta vânturile, Boreas. Apare în mod normal în intervalele septembrie-octombrie și martie-aprilie. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă, după James Cook, o referință directă la faptul că apare în sud.
Fenomenul nu este exclusiv terestru, fiind observat și pe alte planete din sistemul solar, precum Jupiter, Saturn, Marte și Venus. Totodată, fenomenul este de origine naturală, deși poate fi reprodus artificial prin explozii nucleare sau în laborator.
Planetariul Baia Mare
